Indiscret Reportaj
Maeştrii firului de borangic
Voteaza Articolul

Maeştrii firului de borangic


Familia Niculescu, din Stoeneşti, judeţul Vâlcea, duce mai departe tradiţia creşterii viermilor de mătase.

de Eugen Dinu

Covoare, marame, ştergare, perdele, eşarfe, toate din mătase naturală produsă în gospodărie, care amintesc de cele ale bunicii, şi care totuşi sunt atât de contemporane. O familie din judeţul Vâlcea s-a apucat de crescut viermi de mătase în bătătură şi a ridicat, din nou, ţesutul firului de borangic la rang de artă. La 25 de kilometri de Rm.Vâlcea, pe drumul naţional 67 ce duce spre Tg. Jiu, se desprinde o şosea care pare că ar lua pieptiş versantul munţilor din apropiere. Străbaţi vreo trei kilometri ca să ajungi acasă la familia Niculescu din comuna Stoeneşti, comună unde există o fermă modernă pentru creşterea viermilor de mătase. Constantin şi Cristina Niculescu duc tradiţia mai departe, iar afacerea de familie va fi moştenită de băiatul şi fata soţilor Niculescu, şi ei pasionaţi de creşterea viermilor de mătase.

Ca pe vremea bunicii
În gospodăria familiei Niculescu din Stoeneşti-Vâlcea, totul se face ca pe vremea bunicii. Viermii de mătase, aduşi la stadiul de ouă, sunt crescuţi cu grijă timp de 40 de zile până îşi fac propria „fabrică” de mătase, adică acea gogoaşe pe care viermele şi-o ţese în jurul lui. Apoi fiecare cocon este adunat şi deşirat pentru a obţine firul de borangic, care mai apoi va fi tors şi ţesut la războaiele de lemn din atelierul propriu. „Din păcate, nu a prea avut de la cine să mă inspir. Nimeni nu mai creşte viermi de mătase. Cel puţin de 20 de ani nici nu se mai ştie că există viermi de mătase... Este destul de greu să duci tradiţia mai departe, dar, fiind o plăcere, nu mai luăm în considerare greutatea, adică totul însemnă muncă, iar dacă munceşti şi vine şi remuneraţia pe urmă... este bine. Noi am pornit destul de timid pentru că nu am avut dud să creştem viermii de mătase. Mai mult, nu am avut nici spaţiu unde să-i creştem. Dar în vremurile de acum, cred că un sprijin pe moment din partea copiilor este unul real pentru a ne ajuta să ne dezvoltăm mai mult. Ei sunt tineri şi avem nevoie de ei la calculator, la acte””, spune Cristina Niculescu. Pe de altă parte, copiii Cristinei Niculescu susţin că s-au alăturat afacerii începute de părinţi fără prea multă insistenţă din partea acestora, iar faptul că au şansa de a duce, într-un fel, tradiţia costumului popular mai departe a fost un motiv în plus pentru a intra în lumea viermilor de mătase. “Mai de plăcere, mai de nevoie, am acceptat şi consider că încă este nevoie de astfel de produse pe piaţa românească, deşi lumea s-a cam dezobişnuit să folosească îmbrăcămintea populară. Eu tind însă să cred că în timp o să se mai schimbe lucrurile”, ne-a mărturisit băiatul creatoarei populare Cristina Niculescu. Speranţă pe care o nutreşte şi sora lui, căreia nu i se mai pare greu de lucrat la război. “Am învăţat de la mama şi de la bunica şi nu mi se mai pare greu. De exemplu, o maramă de doi metri o realizez în două zile maxim, însă depinde acum şi de câte iţe are războiul… Dacă are 12 e ceva mai greu, însă nimic nu mi se mai pare acum greu, pentru că mă gândesc că este frumos să păstrăm tradiţia”, consideră fiica Cristinei Niculescu.

Armata de viermi de mătase
Creşterea viermilor de mătase este o afacere cât se poate de serioasă, ba chiar destul de costisitoare, căci, în ciuda faptului că sunt mici, viermii sunt adevăraţi devoratori de frunze de dud. Într-o lună, „armata” din Stoeneşti consumă câteva sute de kilograme de frunze, aşa că pentru a avea „provizii” suficiente, familia Niculescu şi-a pus pe picioare şi o plantaţie serioasă de duzi. De multe ori este însă nevoită să apeleze şi la plantaţiile înfiinţate pe vremea comuniştilor în localităţile învecinate, care au mai rămas în picioare. „Trebuie să le facem curăţenie. Le schimbăm stratul. Au stat şi au dormit. Ieri s-au trezit şi acum trebuie să le schimbăm stratul. Aproximativ în fiecare zi trebuie schimbat, căci acum mănâncă foarte mult... Nu am calculat cât mănâncă, dar foarte mult. Acum le-a pus frunză, dar până diseară trebuie să le mai punem de trei ori...”, completează doamna Niculescu. Fermă în înţelesul deplin al cuvântului, dacă ţinem seama că toţi membrii familiei Niculescu obţin anual cel puţin 100 de kilograme de mătase naturală.

Borangicul, ţesut în gospodărie
Meşterii populari din Vâlcea sunt printre cei câţiva întreprinzători din ţară care se mai ocupă de creşterea viermilor de mătase, şi cu siguranţă singurii care mai ţes în gospodărie borangicul. Au făcut din această îndeletnicire, moştenită de la părinţi, o afacere de familie care se vinde bine la târgurile meşterilor populari din ţară. „Până să ne apucăm de creşterea viermilor, ţeseam bumbac şi mergeam pe la târgurile organizate. Am văzut că nimeni nu mai ţese pe borangic şi am zis să ne apucăm să creştem viermi de mătase, să mai ţeasă cineva şi pe borangic”, spune Constantin Niculescu. Fiecare stofă din borangic care iese din mâna ţesătoarei din Vâlcea este unică. Predomină obiectele vestimentare tradiţionale, cărora Cristina Niculescu le dă şi o tentă modernă: le vopseşte în culori vii obţinute din plante. Munca este însă destul de laborioasă şi cere timp. Maramele, ştergarele, şalurile, dar şi alte bijuterii vestimentare pot fi admirate la mai toate târgurile şi manifestările meşterilor populari din întreaga ţară. Unde familia Niculescu poate fi recunoscută după gogoşile de mătase pe care le poartă oriunde. Iar dacă paşii vă vor îndrepta către meşterii din Stoeneştii Vâlcii, curioşi să vedeţi drumul magic al mătăsii, să ştiţi că la fel de primitori sunt în oricare zi, ca atunci când îi găsiţi la târgurile de profil.

Pe noi ne intereseaza parerea dumneavoastră! Exprimaţi-vă obiectiv în legatura cu articolul de mai sus, iar dacă "l-am ochit", aveţi colţişorul dumneavoastră de pagină. De ce facem asta? Pentru că lucrul cel mai de preţ care-i lipseşte acestei ţări este conversaţia şi posibilitatea de a citi şi analiza alte păreri ale românilor ei. Şi nu vă daţi la o parte din a ne critica.

Vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

Nume:
Comentariu:
ComentariuFelicitari din tot sufletul acestei familii pentru hotararea luata! Ii admir si-i pretuiesc pe toti cei care isi iubesc si apreciaza portul traditional romanesc!
Scris de MARINA
ComentariuFelicitari din tot sufletul acestei familii pentru hotararea luata! Ii admir si-i pretuiesc pe toti cei care isi iubesc si apreciaza portul traditional romanesc!
Scris de MARINA
 O pastorală cu tentă masonică îi înfurie pe preoţi

O pastorală cu tentă masonică îi înfurie pe preoţi

“Întruchiparea unui om îndrăcit”Pastorala este mesajul adresat creştinilor de către arhiereul locului cu ocazia sărbătorilor religioase mari....
Gutău are iarăşi necazuri cu DNA

Gutău are iarăşi necazuri cu DNA

Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) nu îi dă pace fostului primar din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, achitat, recent, de Judecătoria Drobeta-Turnu...
Învăţământul doljean la încheierea mediilor

Învăţământul doljean la încheierea mediilor

Se spune că la fiecare sfârşit de an este bine să tragi o linie şi să faci un bilanţ. Dacă nu plângi sau nu te bucuri, atunci înseamnă că ai...

Vacanţele în Singapore şi Dubai, „antidot“ românesc pentru criză

Cea mai vândută dintre acestea a generat încasări de aproape 200.000 de euro, potrivit datelor oferite de Adulmec.ro. Mai exact, cuponul care costa 12.899 de lei oferea cazare cinci nopţi la un hotel de cinci stele în Singapore, transport cu avionul şi toate taxele incluse pentru două persoane. Oferta a apărut pe site-ul Bestdealz.ro, iar valoarea...
A fost „Din suflet  pentru copii”

A fost „Din suflet pentru copii”

Campania „Din suflet pentru copii” a început în urmă cu un an, iar săptămâna trecută voluntarii care o susţin au depăşit orice aşteptări....
Crăciun sărac la instituţiile publice craiovene

Crăciun sărac la instituţiile publice craiovene

În fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, instituţiile publice se întrec care mai de care să îmbrace cel mai frumos „costum” de ornamente...
Pluguşorul portocaliu

Pluguşorul portocaliu

Aho, aho, copii şi fraţi, Senatori şi deputaţi,Staţi puţin, nu disperaţiŞi cuvântu-mi ascultaţi!S-a sculat mai anBăsescu TraianŞi a cuvântatChiar...

Horoscop 2012

Capricorn (21.12-19.01)Planetele se vor alinia pe 21, dar solstiţiul vă aparţine prin excelenţă. Semnificaţie: motivaţii majore, dorinţă de autodepăşire, chef de viaţă. Şi chef de chef atunci când e cazul. Anul 2012 vă va scoate în cale destule evenimente când veţi termina o etapă şi veţi începe alta. Timpul, parcă mai grăbit...
Şantierul Craiova - raiul diriginţilor

Şantierul Craiova - raiul diriginţilor

Contractul de asfaltare pentru zona de nord-vest a Craiovei, scos la licitaţie de municipalitate sub numele de „Reabilitarea infrastructurii rutiere...
 
Enescu, poezie şi colinde, la Călimăneşti

Enescu, poezie şi colinde, la Călimăneşti

În debutul sărbătorilor de iarnă, la Biblioteca “A. E. Baconsky” din Călimăneşti a avut loc un eveniment cultural care a umplut sala de la etajul...
Maeştrii firului de borangic

Maeştrii firului de borangic

Covoare, marame, ştergare, perdele, eşarfe, toate din mătase naturală produsă în gospodărie, care amintesc de cele ale bunicii, şi care totuşi...
7 Sport
Chimistele, vedetele Galei Sportului Vâlcean

Chimistele, vedetele Galei Sportului Vâlcean

Grand Hotel Sofianu a fost gazda celei de-a IX-a ediţii a Galei Sportului Vâlcean, festivitate în cadrul căreia au fost premiaţi cei mai buni sportivi...
 
 2012, o himeră în plus

2012, o himeră în plus

La răspântia dintre ani, timpul cosmic s-a oprit în loc. Nu interesează ce a fost, ce urmează. Imponderabilitate. Ne golim de ultimul leuţ pentru...
Galandala

Galandala

Chelului tichie de mărgăritar îi trebuie. FRF şi LPF şi-au pus podoabele şi, pe 11 noiembrie, au deschis balul. Gala Fotbalului Profesionist pe anul...

Indiscreţii de Vâlcea

Închis la biserică, de CrăciunTaman în dimineaţa de Crăciun, biserica din centrul oraşului Călimăneşti era fix încuiată, spre nemulţumirea multor localnici. De ce? De ce? Răspunsul ar fi că preacucernicul slujise până pe la 2 noaptea şi acum făcea nani! Oamenii însă nu înţeleg şi pe bună dreptate. Cine-a mai văzut biserică...
 
Indiscret Cele mai citite
Indiscret Comentarii Recente
Indiscret Parteneri
Indiscret Arhiva