„La finalul săptămânii trecute am atacat în contencios-administrativ hotărârea de CJ 267 din 8 decembrie 2023 (…), care prevede împărţirea unei sume de 4,2 milioane de lei prin rectificarea bugetului propriu al CJ. Se alocă această sumă de bani către patru UAT-uri, pe situaţie de extremă dificultate. Este vorba de primăriile Novaci, Arcani, Runcu şi Turcineşti. (…) Este alocată această sumă de bani în patru localităţi care nu pot să justifice această extremă urgenţă. Proiectul acestei hotărâri este elaborat în data de 7 decembrie, la care se fac referiri la adrese ale acestor primării către CJ, cerând sprijin financiar, numai că adresele sunt în data de 9. Domnii din CJ au aşa o viziune, un fel de mama Omida, pot să-şi dea seama ce nevoi solicită primăriile cu două zile înainte şi, culmea, şi pregătesc o hotărâre de CJ imediat să le iasă în întâmpinare. Prin adresele pe care Prefectura le-a făcut în decembrie, întrebând Administraţia Finanţelor Publice Gorj despre arierate, despre datoriile înregistrate de primăriile de pe raza judeţului Gorj, vedem că cele patru primării despre care am făcut vorbire nu au datorii restante, nu au arierate, deşi în modul de utilizare a banilor, pe care l-am verificat cu ocazia acestui control, unele primării au făcut plăţi pentru facturi restante din 2022, dar care nici nu apăreau în arierate la Finanţe, sau au făcut plăţi în aceeaşi zi cu data emiterii facturii, deşi ele aveau un termen de scadenţă, unele chiar în anul 2024“, a declarat, într-o conferinţă de presă, Iulian Popescu. El a precizat că, pe lângă „modul discreţionar de împărţire a banilor publici şi lipsa de transparenţă“, Corpul de Control a identificat „mai multe anomalii, printre care aspecte ce ţin de un mod amatoricesc de lucru“.
Iulian Popescu a menţionat că, în această săptămână, va începe al doilea control la CJ Gorj, care continuă seria de acţiuni din planul de verificări, şi anume verificarea legalităţii modului de evaluare a activităţii manageriale din cadrul instituţiilor culturale subordonate CJ, urmând etapa a treia şi anume verificarea strategiilor de dezvoltare economică, socială şi de mediu, în special planul judeţean de management al deşeurilor.
