Expoziţia „Mesaje săpate în piatră”, la Casa Băniei din Craiova

Muzeul Olteniei Craiova şi Muzeul Municipiului Bucureşti vernisează joi, 8 februarie, la Casa Băniei, Expoziţia „Mesaje săpate în piatră”, care va putea fi vizitată în perioada 8 februarie – 15 aprilie 2024.

0

Patrimoniul istorico-cultural pe care îl deţine Bucureştiul este unul pe cât de vast pe atât de necunoscut. Un segment al acestui patrimoniu îl reprezintă crucile din piatră, monumente care transmit în timp un mesaj. Bucureştiul deţine, în prezent, un important număr de cruci din piatră a căror importanţă este aceea că ne transmit informaţii despre stilul de viaţă al orăşenilor veacurilor trecute, despre evenimentele la care au fost martori locuitorii săi, aşa cum sunt războaiele, epidemiile, conflictele sociale sau cele de natură juridică. Acestea sunt documente epigrafice şi au atât caracter religios, în special atunci când era solicitat ajutorul divin al celor pomeniţi, cât şi laic, atunci când inscripţia avea rolul de a consemna o victorie militară, stabilirea unui hotar sau construirea unui edificiu, inscripţia fiind totodată încadrată unui standard cu caracter religios şi erau făcute la comanda unui domnitor, a unui înalt prelat sau mare dregător, a unui negustor ori a unui breslaş meşteşugar. Au existat situaţii în care au fost realizate la comanda comunităţii locale, în special în cazul crucilor de fântână, când membri comunităţii îşi treceau numele pe cruce pentru pomenirea ulterioară.

O legătură cu trecutul 

Crucile din piatră au avut de-a lungul timpului dublu rol, acela de monument şi de purtător de mesaj. De-a lungul timpului însă o parte dintre vechile cruci din Bucureşti au dispărut, iar altele au fost mutate fără ca această acţiune să fie şi menţionată în documentele vremii, punând astfel probleme atât în localizarea lor, cât şi în rolul iniţial. A fost o vreme când crucea din piatră era o prezenţă permanentă în mahalalele bucureştene, fiind repere importante în cadrul acestor comunităţi. Mai mult decât atât, a existat şi un cartier care a purtat numele de „Crucea de piatră”. În Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti erau identificate un număr de şapte cruci doar în mahalaua Olari – Pantelimon, însă cele repertoriate sunt cele considerate „monumente istorice”, făcându-se referite doar la acele cruci care aveau semnificaţie istorică, fără a fi luate în considerare crucile aduse din alte zone ale ţării. Cu toate acestea, troiţele sau crucile sunt singurele monumente medievale care au rezistat timpului, fiind remarcate de călătorii străini încă de la jumătatea secolului al XVII-lea care constatau numărul mare de cruci aflate în arealul bucureştean, dar şi varietatea acestora: din piatră ori din lemn, de mari dimensiuni, scrise de sus până jos sau pictate cu chipurile unor sfinţi.

Expoziţia este parte a proiectului „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din Bucureşti”, prin care se încearcă recuperarea memoriei urbane a unor monumente rămase în umbră după mai bine de jumătate de veac de la ultima lor inventariere, prin demararea unui proces de identificare, inventariere şi fotografiere a crucilor din piatră din Bucureşti care nu au rol funerar, în vederea creării unei baze de date on-line, disponibilă pentru cercetare, în paralel cu descifrarea inscripţiilor acelor cruci care necesită acest lucru, pentru poziţionarea lor cât mai exactă în timp şi spaţiu.

Facebook Comments