Prima „captură“ serioasă pe Jiu din 2024: angajaţii de la Apele Române au „pescuit“ peste 3 tone de PET-uri

Ca în fiecare an, angajaţii Apelor Române desfăşoară în luna ianuarie prima acţiune de colectare a deşeurilor pe care mulţi dintre români le aruncă fără jenă pe marginea râurilor sau chiar în mijlocul lor. Iar lipsa de respect faţă de natură, dar şi faţă de lege, se calculează în tone de deşeuri, de cele mai multe ori sub formă de PET-uri.

0

Acţiunea organizată la finalul acestei luni în amonte de Rovinari nu a făcut excepţie de la regulă, echipele Apele Române Jiu colectând peste trei tone de PET-uri. „Peste 3 metri cubi de PET-uri şi 5 metri cubi de material lemnos şi vegetativ au fost scoşi din râul Jiu, în amonte de Rovinari, de către colegii noştri de la Formaţia de Lucru Jiu Amonte din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj – Apele Române Jiu. Acesta este rezultatul primei acţiuni de colectare a deşeurilor din acest an, desfăşurate de colegii noştri în zona celor patru bariere montate în cadrul campaniei naţionale «Apa care are grijă de ape», derulată de mai bine de doi ani de către instituţia noastră, împreună cu brandul de apă minerală naturală Dorna, pe râurile Jiu, Argeş, Olt, Mureş. Periodic, se strâng în jur de 2 mc/acţiune, iar dintre deşeurile colectate peste 80% reprezintă material lemnos. Colectarea se realizează cu suportul nemijlocit al angajaţilor noştri, atât din barcă, manual, cât şi cu ajutorul excavatoarelor“, au anunţat reprezentanţii instituţiei.

Din păcate, deşeurile aruncate în natură, în păduri sau pe malurile râurilor, ajung, mai devreme sau mai târziu, în apă, plasticul având efecte extrem de nocive pentru întregul ecosistem. Mai mult, specialiştii susţin că am ajuns să înghiţim, fără să ne dăm seama, o cantitate foarte mare de plastic. „Am descoperit, neîntâmplător, că o mare sursă a poluării apelor vine evident de pe maluri şi mai exact din managementul mai puţin bun al deşeurilor. Procentul de colectare separată este foarte mic. La o analiză a noastră făcută în judeţele dunărene, spre exemplu, am constatat că sunt maximum 10% din deşeurile de plastic care chiar ajung acolo unde ar trebui, restul sunt fie colectate la grămadă cu toate celelalte deşeuri, fie depozitate total necorespunzător. Mai devreme sau mai târziu ajung tot în apele Dunării“, declara, recent, Marta Popescu, coordonatorul programului „Cu apele Curate, Mai mult verde“.
În încercarea de a limita pe cât posibil acest fenomen, autorităţile şi-au propus în acest an să monteze mai multe camere video şi panouri informative pe cursul râurilor, în special în zonele confundate cel mai des de către turişti cu gropile de gunoi.

Facebook Comments