Premiul pentru literatură pe anul 2023, acordat de Academia Suedeză, a revenit norvegianului Jon Fosse (64 de ani, născut la Haugesund), a cărui operă cuprinde piese de teatru, lucrări în proză și poezie, traduceri. „Pentru piesele și proza sa inovatoare care dau glas celor nespuse” este motivația juriului. Altfel spus, prin vocea unuia dintre decidenți, Anders Olsson, „îmbină limba și natura originii sale cu tehnici artistice apărute în urma modernismului”. Totul în nynorsk, cea mai folosită dintre versiunile limbii norvegiene. „Sunt copleșit și oarecum speriat. Văd acest premiu ca pe un premiu acordat literaturii care își propune în primul rând să fie literatură, fără alte considerații”, a declarat, la aflarea veștii, alesul Comitetului Nobel. Jon Fosse a crescut într-un mediu pietist, doctrină ascetică, de care s-a detașat până la a se defini ateu pe deplin. A debutat în 1983 cu un roman în care nu întâmplător personajul principal își reglează conturile cu pietismul: „Randt, svart” (Roșu, negru). De succes în epocă s-a bucurat și romanul „Melancolie” I și II (1995-1996). Prima piesă de teatru, „Niciodată despărțiți”, a apărut în 1994. În 1999, piesa „Va veni cineva” i s-a jucat la Paris, în regia lui Claude Régy. Jon Fosse este considerat cel mai important dramaturg norvegian după Henrik Ibsen, lucrările sale marcând continuarea modernă a tradiției stabilite în secolul al XIX-lea. Lovitura sa „de maestru” o constituie Septologia, proză în număr corespunzător de capitole distribuite în trei volume, definitivate în urmă cu doi ani. Ultimele: „Numele celălalt” (2020), tradus în română în 2021, „Eu sunt altul” (2020), „Un nume nou” (2021). Autorul, publicat în peste 40 de limbi, are afinități structuralizante cu Samuel Beckett, Georg Trakl, Franz Kafka. El a fost nominalizat de curând la International Booker Prize pentru romanul „A New Name” (Septologia VI-VII), tradus în engleză de Damion Searls. Figurează al 83-lea pe lista Top 100 genii în viață, întocmită de The Daily Telegraph. Este al patrulea scriitor norvegian distins cu Premiul Nobel, înaintea sa situându-se Sigrid Undset, în 1928. Pe lista posibililor laureați, s-a aflat în față Ludmila Ulițkaia, opozantă a Kremlinului, însă desemnarea sa ar fi însemnat ceva nu prea potrivit limbii ruse din cauza invaziei lui Putin în Ucraina. Au mai fost nominalizați Jamaica Kincaid (SUA), Haruki Murakami (Japonia), Can Xue (China), dar conaționalul acestuia Mo Yan tocmai ce dobândise distincția în 2012 cu „Sorgul roșu”. Avem și o declarație care ne măgulește ca români din partea jurnalistului suedez Carsten Palmer Schale: „Mircea Cărtărescu are cele mai multe șanse să câștige în acest an”. El se bucura de o cotă 16/1, la același nivel cu Ludmila Ulițkaia.