Dobânzile cresc rapid la nivel mondial

Confruntată cu creşterea puternică a inflaţiei, provocată de pandemia Covid-19 şi invadarea Ucrainei de către Rusia, BNR este pusă în situaţia, conform unor bănci comerciale, de a majora mai agresiv dobânda de politică monetară de la 3 la 4%, în condiţiile în care preţurile ar urma să crească în iunie spre 12%.

0

Pe de altă parte, BNR trebuie să asigure băncilor comerciale posibilitatea de a credita economia pentru a asigura evitarea intrării în recesiune. Băncile centrale din întreaga lume sunt obligate să majoreze dobânzile cu scopul de a frâna creşterea preţurilor, care au atins în multe ţări maxime ale ultimelor zeci de ani. Săptămâna trecută, banca centrală a Poloniei a majorat rata de referinţă cu 0,75% la 5,25%, maxim al ultimilor 14 ani. La rândul ei, Banca Cehiei a crescut dobânda de politică monetară la 5,75%, cel mai ridicat nivel începând cu 1999.
Nu doar băncile din regiune au majorat dobânda. Miercurea trecută, Rezerva Federală americană a ridicat rata de referinţă cu 0,5% la 0,75 – 1%, cea mai mare creştere lunară din ultimele două decenii. A doua zi, a fost rândul Băncii Angliei care a ridicat dobânda cu 0,25% la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, după ce inflaţia a urcat la 7%, maxim al ultimilor 30 de ani, iar oficialii băncii anticipează atingerea unui vârf de circa 10%.
Pe acest fond, dobânzile interbancare au preluat tendinţele la nivel mondial şi au crescut rapid, ducând indicii ROBOR la valori care se mai înregistrau în urmă cu 9 ani. La finalul perioadei, creşterile s-au limitat iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,20%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,31%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 5,39 la 5,40%.

Cursul euro s-a apropiat de recordul de 4,9495 lei, atins în septembrie trecut, şi a urcat la 4,9490 lei. La finalul perioadei, cu puţin timp înainte de deschiderea pieţei româneşti, cotaţia euro a atins un minim de 4,925 lei, însă tranzacţiile pe plan local s-au realizat în culoarul 4,945 – 4,949 lei, în timp ce cursul monedei unice a scăzut la 4,9469 lei. În perioada analizată, media dolarului a atins un nou record de 4,7077 lei, iar la sfârşitul ei a fost stabilită la 4,7013 lei, în timp ce moneda americană a atins un maxim al ultimilor 20 de ani faţă de un coş al principalelor valute.
Aprecierea dolarului s-a datorat interesului mai mare arătat de investitori pentru bonurile de Tezaur americane, după ce s-a anunţat crearea a 428.000 noi slujbe în economia americană şi consolidarea ratei şomajului la 3,6%. Stabilizarea pieţei muncii va asigura Fed suportul necesar pentru continuarea procesului de majorare a dobânzilor care, conform unor prognoze, ar putea urca la 3% până la sfârşitul anului.
Media francului elveţian a scăzut de la 4,8314 la 4,7373 lei, iar cea a lirei sterline de la 5,9101 la 5,7768 lei.

Scăderea pieţelor bursiere pe acţiuni, survenită pe fondul creşterii interesului pentru dolar şi bonurile emise de Trezoreria americană, a influenţat evoluţia criptomonedelor la începutul acestei săptămâni. Bitcoin a scăzut la 32.657 dolari, cel mai redus nivel începând cu ianuarie, iar ether a alunecat la 2.366 dolari.

Facebook Comments