Vâlcea: 80.000 de cărţi vor fi mutate din adăpostul antiaerian al Bibliotecii judeţene

Aflată în imediata vecinătate a războiului din Ucraina, România începe să scormonească prin adăposturile antiaeriene care, de-a lungul anilor, au fost folosite în alte scopuri. Unul dintre aceste adăposturi se află la subsolul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. Dar acest subsol găzduieşte 100.000 de cărţi. Spaţiul trebuie redat destinaţiei iniţiale, prin urmare, 80.000 de cărţi urmează să fie mutate. Şi chiar dacă sediul bibliotecii pare încăpător ca un palat, directorul Remus Grigorescu spune că aici nu mai este loc, iar cărţile ar putea fi duse la Mihăeşti sau la Ocnele Mari; pentru totdeauna!

0

Generosul spaţiu al Bibliotecii judeţene „Antim Ivireanul” adăposteşte 500.000 de cărţi, circa 10.000 aflându-se la subsolul clădirii, care, de fapt, este adăpost antiaerian. În contextul noilor măsuri privind protejarea populaţiei în caz de război, subsolul trebuie eliberat. Iar conducerile bibliotecii şi Consiliului Judeţean Vâlcea au decis că spaţiile cele mai potrivite pentru strămutarea cărţilor ar fi în sediile unor foste şcoli de la Ocnele Mari sau Mihăeşti.

„Vom muta cărţile care au o frecvenţă mică”

„Nu e vina mea, e o situaţie ce trebuie reglementată. Sunt 80.000 de cărţi care vor fi relocate. Destul de mult. Nu am ce să fac. Şi atunci, una dintre soluţii este să găsesc un spaţiu adecvat în care să mut acest depozit de carte. Vom muta din aceste cărţi pe acelea care au o frecvenţă mică sau nu au fost cerute de-a lungul timpului. Dar ele vor fi duse într-o locaţie astfel încât să se respecte toate condiţiile de păstrare. Avem mai multe locuri în vedere. Suntem în discuţii cu entităţile din Mihăeşti şi Ocnele Mari şi în funcţie de cum reuşesc şi dumnealor să creeze posibilităţi, să mergem în aceste spaţii”, spune Remus Grigorescu (foto), directorul Bibliotecii judeţene ”Antim Ivireanul”.

Spaţiile din Râmnicu Vâlcea, aproape excluse

Întrebat dacă nu ia în calcul ca depozitul de cărţi să fie relocat în spaţii din Râmnicu Vâlcea, Remus Grigorescu aproape că exclude această variantă: „Care spaţii? Am identificat nişte spaţii, dar acestea nu pot fi preluate pentru că nu sunt condiţii optime. Unul dintre aceste spaţii era la Şcoala Feţeni, dar este prea mică pentru acest fond de carte. Şi acolo trebuie băgaţi bani serioşi. Am considerat că soluţia cea mai bună este să ne orientăm în zonele limitrofe municipiului, acolo unde sunt şcoli în care, în ultimii trei ani, conform legii, nu s-au mai desfăşurat activităţi didactice.

„Nu am unde!”

Grigorescu a mai adăugat că aceste cărţi nu încap în clădirea bibliotecii, deşi acesta pare un palat destul de aerisit. Nici măcar înghesuite: „Nu am unde. Gândirea mea este în felul următor: nu merită să periclitez identitatea fondului de carte. Eu, dacă le mut aici, înseamnă să ocup spaţii care, în mod normal, într-un centru cum este Râmnicul, nu ne mai rămân acele spaţii pentru altceva: să poţi să faci întâlniri, manifestări, să poţi să organizezi evenimente. Or, eu am nevoie de aceste săli şi în niciun caz nu pot să le duc la etaj cărţile. În condiţiile în care o carte are cam 200 de grame, deja depăşim 10 tone de carte”.

„Le ducem acolo, şi acolo va fi o filială a bibliotecii judeţene”

Totuşi: este economic şi eficient ca maşina şi bibliotecarii să facă naveta în cazul în care cititorii solicită cărţi din categoria celor relocate? Remus Grigorescu spune că asta se întâmplă şi la „rafturi” mai mari: „Şi la Biblioteca Academiei, şi la Biblioteca Naţională, cititorul este pus în aşteptare pentru anumite cărţi. Aşteptarea poate să dureze de la o oră până la 24 de ore. Se trimite maşina, vor fi persoane abilitate care le aducă. Dar eu nu mai vreau să ne aflăm în situaţia în care să cărăm cărţi. Le ducem acolo, şi acolo va fi o filială a bibliotecii judeţene. Filiala poate fi înfiinţată oriunde şi nu are caracter juridic. De exemplu, Biblioteca «Astra» din Sibiu are cinci filiale în alte localităţi”, adaugă Remus Grigorescu.

Cât despre cititul în format electronic, acesta pare, deocamdată, un domeniu greu fezabil, deşi investiţiile nu sunt colosale. „Un aparat de scanare costă 20.000 de euro, nu am găsit încă finanţare”, conchide directorul Bibliotecii Judeţene ”Antim Ivireanul”.

Facebook Comments