Primul brevet de invenţie a fost obţinut de un vâlcean. Petrache Poenaru, inventatorul stiloului cu cerneală

În aceste zile s-au împlinit 223 de ani de la naşterea unui vâlcean ilustru: Petrache Poenaru, inventatorul stiloului cu cerneală, „strălucit pedagog, ctitor al şcolii româneşti, luptător pentru dreptate socială şi naţională”, aşa cum este prezentat în lucrările enciclopedice. S-a născut în satul Beneşti din Bălceşti-Vâlcea la 10 ianuarie 1799.

0

La numai 28 de ani, Petrache Poenaru brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris în 1827, pe când era student. Invenţia purta numele „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”. Poenaru devine astfel şi deţinătorul primului brevet de invenţie obţinut de un român.Stiloul „Poenaru” era un toc cu pompiţă în care se afla cerneala şiremedia mai toate defectele obiectelor de scris anterioare:  nu zgâria hârtia, nu păta, iar cerneala alimenta peniţa în  flux continuu. Ideea românului a fost generată de o necesitate, pentru ca, student fiind, era nevoit să umble permanent cu o călimară şi un toc în buzunar, iar scrisul era destul de chinuitor. Sistemul său de a împinge cerneala spre vârful în care era montată peniţa, prin uşoara apăsare a ţevii, care este marea inovaţie în această direcţie, va duce mai târziu la inventarea pistonului. Fabricarea stiloului inventat de Poenaru şi punerea lui în comerţ ar fi scurtat mult timpul până la realizarea pistonului. El însă n-a reuşit sau nu a fost suficient de insistent în valorificarea invenţiei sale.
Mai târziu, Lewis Edson Waterman a preluat ideea românului transformând-o într-un stilou ce se poate umple prin intermediul peniţei, în 1884, producând un flux mai sigur de cerneală.

Secretar al lui Tudor Vladimirescu  şi profesor strălucit

Dar Petrache Poenaru a fost mult mai mult decât inventatorul stiloului cu cerneală. A participat  la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, cel  căruia i-a fost secretar. A fost unul dintre organizatorii învăţământului naţional românesc, fondatorul Colegiului Naţional ”Carol I” din Craiova. A fost profesor de fizică şi matematică la Colegiul ”Sf. Sava”, unde funcţionează apoi şi ca director. Între anii 1833 şi 1847 este inspector şi director general al şcolilor din Ţara Românească. Îndeplineşte mai multe funcţii administrative de stat, cum ar fi „şef de masă” la Marea Postelnicie (1830-1855, la acea vreme aşa se numea Ministerul de externe al ţării), membru în Comisia documentelor (1857), membru în Comisia de Stat, membru în Comisia pentru eliberarea robilor (1848).

Neobosit animator al mişcării culturale, Poenaru contribuie în 1831 la înfiinţarea Societăţii Filarmonice, în 1845 intră în Asociaţia Literară, în 1861 devine membru de onoare al vestitei Societăţi Astra, este preşedintele Societăţii pentru învăţătura poporului, în 1870 devine membru al Societăţii Academice Române. În discursul de recepţie la primirea în Academia Română, a susţinut că cele cinci  luni cât a fost pandur şi haiduc i-au schimbat complet destinul şi va păstra toată viaţa în inimă acele clipe măreţe.

Primul român care a călătorit cu trenul

Poenaru a fost primul român care a călătorit cu trenul. La 15 septembrie 1830, se deschide în Anglia prima cale ferată din lume, care va face legătura între Liverpool şi Manchester. La 27 octombrie 1831, tânărul Poenaru spunea printre altele: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului… douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi…”

La Conacul Otetelişanu, povestea se scrie mai departe 

Petrache Poenaru s-a stins la Bucureşti, pe 2 octombrie 1875, după o viaţă fabuloasă. Astăzi, amintirea marelui român născut în Vâlcea persistă şi prin intermediul conacului din Beneşti, în care a venit pe lume. Boier luminat, Petrache Poenaru se născuse laConacul Otetelişanu care a fost construit la sfârşitul secolului al XVII-lea, începutul secolului al XVIII-lea de boierii Otetelişeni, o familie de mari patrioţi, filantropi şi iubitori de cultură naţională. Conacul a fost retrocedat descendenţilor familiei în mai multe etape, între 2000 şi 2003. Toate cotele indivizie au fost cumpărate ulterior de unul din moştenitori, Valentin Ionescu, care în anul 2013 a înfiinţat Fundaţia Domeniul Otetelişanu în patrimoniul căreia se află domeniul. Complexul a fost restaurat din banii lui Valentin Ionescu,  cheltuielile ridicându-se la circa 500.000 de euro. Aici, povestea inventatorului stiloului cu cerneală se scrie mai departe. 

Facebook Comments