Vâlcea: Cum se degradează în stil românesc cea mai veche culă-muzeu din România

După ce, în 2015, a deturnat banii alocaţi de Ministerul Culturii pentru cumpărarea Culei Greceanu – cea mai veche culă-muzeu din România – , Consiliul Judeţean Vâlcea îşi exercită acum dreptul de preempţiune în scopul achiziţionării din fonduri proprii a acestui monument aflat în patrimoniul cultural-naţional. Clădirea, închiriată de CJ Vâlcea cu destinaţie de muzeu, aparţine Emiliei Greceanu care a propus pentru cumpărare suma de 400.000 de euro. Negocierile durează însă de câţiva ani şi au degenerat în 2019 în inchiderea temporară a muzeului, întrucât Consiliul Judeţean nu fusese în stare să plătească chiria lunară de 5.000 lei pe un an intreg. Roasă de timp, de procese între varii părți şi de o administrare ambiguă, Cula Greceanu se deteriorează în cel mai pur stil românesc.

0

Într-o ţară în care proiectele culturale şi investiţiile în cultură sunt expediate la capitolul „diverse”, în Măldăreşti-Vâlcea se degradează una dintre clădirile simbol ale culturii româneşti. Cu origini în secolul al XVI-lea, Cula Greceanu, monument istoric de clasă A, face parte din Complexul Muzeal Măldăreşti, alături de Cula Duca şi Casa memorială I. Gh. Duca. În anul 2007, autorităţile judeţului au ajuns la o înţelegere cu actualii proprietari, care au fost de acord să dea sub închiriere Cula Greceanu către Consiliul Judeţean Vâlcea. În 2015, statul a renunţat la dreptul de preempţiune asupra clădirii. Nu înainte de a fi alocat CJ Vâlcea, în mandatul lui Ion Cîlea, 10 miliarde lei vechi, contribuţie la cumpărarea imobilului. Numai că banii, odată ajunşi, s-au cheltuit pe… drumuri. În septembrie 2020, Ministerul Culturii înştiinţează din nou CJ Vâlcea că nu îşi exercită dreptul de preempţiune pentru Cula Greceanu, iar acest for administrativ ia asupră-i sarcina cumpărării culei. În şedinţa din 20 octombrie 2020, consilierii judeţeni aprobă exercitarea dreptului de preempţiune de către judeţul Vâlcea, referitor la cumpărarea Culei Greceanu şi a anexelor aferente. „În vederea stabilirii valorii de piaţă a imobilului se va stabili un raport de evaluare de către un expert evaluator, membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România”, se arată în hotărârea CJ Vâlcea. Documentul face menţiunea că suma achitării preţului stabilit va fi alocată din bugetul Judeţului Vâlcea.

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea: „Acest monument trebuie să rămână în tezaurul judeţului”

„Cula de la Măldăreşti este un monument de importanţă naţională, de o valoare inestimabilă, care trebuie să rămână în tezaurul judeţului Vâlcea”, consideră istoricul Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea. Acesta descrie fabuloasa rezistenţă a clădirii de-a lungul secolelor: „Se ştie despre Cula Greceanu că a fost ridicată din temelii la sfârşitul secolului al XVIII-lea, pe locul unui fost turn de apărare, de jupân Gheorghe Măldărescu şi jupâniţa Ego Eva. Ctitorirea acestei construcţii fortificate de la Măldăreşti coincide cu agravarea dominaţiei otomane asupra Ţării Româneşti, când autoritatea statului slăbise şi boierii, mai mici sau mai mari, încercau să-şi apere bunurile de năvălitori prin forţe proprii. Boierul Măldărescu şi doamna sa au ctitorit şi biserica din apropiere, închinată Sfântului Nicolae, Sfântului Gheorghe şi Sfinţilor Voievozi, locul lor de veşnică odihnă. Lucrări de conservare şi restaurare au fost executate în perioada anilor 1966-1967. La culele Greceanu şi Duca de la Măldăreşti au fost turnate filmele româneşti „Neînfricaţii“, „Drumul oaselor“, „Trandafirul Galben“, „Iancu Jianu haiducul“ şi „Aferim“ (în 2015)”, a mai adăugat profesorul Epure.

Povestea dreptului de preempţiune

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea oferă amănunte şi despre istoria recentă a monumentului de la Măldăreşti: „În anul 1978, înainte de a muri, Olga Greceanu, proprietara Culei Greceanu, a înfiat-o pe fiica familiei Anghel, Ileana Emilia Anghel Greceanu. Aceasta, după anul 1990, a intrat în posesia tuturor bunurilor deţinute de Olga Greceanu. După un întreg şir de procese cu statul român, fata adoptivă a Olgăi Greceanu a intrat în posesia Culei Greceanu, a anexei şi terenurilor. Procesul s-a finalizat în anul 2007, prin Decizia Civilă nr. 6941. Pentru a o menţine în circuitul muzeal şi turistic, Consiliul Judeţean Vâlcea a încheiat un contract de închiriere, în 30 noiembrie 2007, şi a plătit proprietarului o chirie lunară de 5.000 RON. În anul 2015, fiind înştiinţat de intenţia proprietarului de a vinde monumentul istoric, Ministerul Culturii şi-a declinat interesul de exercitare a dreptului de preemţiune. Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Ministerul Culturii a comunicat proprietarului bunului imobil neexercitarea dreptului de preemţiune şi notificarea acestuia asupra faptului că exercitarea dreptului de preemţiune se transferă autorităţilor publice locale. Pentru că proprietarul nu a vândut în acel an imobilul şi Consiliul Judeţean nu a avut fonduri pentru achiziţionarea lui, şi pentru că, între timp, a mai avut loc şi un proces între moştenitori, procedura a fost repetată şi în anii 2018, 2019 şi 2020”.

„Drumul spre iadul bugetar e pavat cu bune intenţii”

Florin Epure subliniază că instituţia pe care o conduce a semnalat de-a lungul anilor situaţia în care se află monumentul şi necesitatea rămânerii acestuia în patrimoniul local: „Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vâlcea a înaintat, de fiecare dată ministerului de resort, câte un referat de oportunitate care cuprindea recomandarea motivată privind exercitarea dreptului de preemţiune pentru Cula Greceanu. Am tras semnale de alarmă în media şi în cadrul şedinţelor Colegiului Prefectural Vâlcea privind importanţa acestui monument istoric de o valoare inestimabilă, care trebuie să rămână în tezaurul judeţului Vâlcea. Între timp, starea de conservare a Culei Greceanu s-a deteriorat iar lucrările de consolidare-restaurare, care vor trebui avizate de Ministerul Culturii, trebuie să fie iniţiate de proprietarul imobilului-monument istoric.

Chiar dacă este o perioadă grea pentru toată lumea, nu trebuie să trecem cu vederea peste această prioritate investiţională cu consecinţe majore pentru cultura, istoria şi turismul judeţului. Mă bucur foarte mult că, în Consiliul Judeţean, s-a luat hotărârea să se investească pentru achiziţionarea acestui obiectiv de patrimoniu cultural şi sper, din tot sufletul, ca demersul să reuşească, nu să rămână la această fază, căci – nu-i aşa ? – , drumul spre iadul bugetar e pavat cu bune intenţii”, conchide Epure.

Rămâne de văzut dacă acest prim demers anunţat „en fanfare” de conducerea CJ Vâlcea este doar un exerciţiu electoral de imagine sau se va şi concretiza. Sau dacă un cumva, pe parcurs, vor mai apărea nişte „vinovaţi”.

Facebook Comments