Cu luciditate despre vestea cea bună

0

Anunţul că România va primi cca. 80 de miliarde de euro în urma negocierilor privind Planul european de relansare, rezultat din recentul Summit european, este o veste bună. Inevitabil vor fi şi mulţi contestatari ai acestei veşti, politizarea, mai ales în prag de campanie electorală, fiind în România la ea acasă.
Cele 80 de miliarde de euro pentru România reprezintă, dincolo de critici politicianiste, o veste bună. Ea trebuie însă concretizată pentru ca aceşti bani să se vadă cu adevărat în reforma marilor sisteme publice, în dezvoltare rurală, în construcţia de drumuri, în extinderi de racordări la gaze şi apă, în şcoli, spitale, digitalizare, managementul deşeurilor etc.
Aceasta sumă este în strânsă corelare cu Cadrul financiar european multianual pe care Comisia Europeană îl propune şi cu Bugetul multianual 2021-2027 la care actualul guvern al României lucrează. Prin urmare, comunităţile locale, toate, trebuie să înceapă să gândească şi să acţioneze în termeni de bugetare multianuală.
Apoi, mai există două aspecte importante, despre care  se  vorbeşte puţin la noi, dar la care ar trebui să fim foarte atenţi. Primul se referă la faptul că, pentru prima dată în istoria UE, acordarea finanţărilor europene se va face ţinând cont de respectarea principiilor democratice ale statului de drept. Fapt statuat în acordul privind măsurile pentru relansarea economiei, adoptat ieri după summit-ul maraton de la Bruxelles. Comisia Europeană propune instrumente clare pentru a lua măsuri cu majoritate calificată în caz de încălcare a statului de drept în statele membre UE.
Al doilea aspect se referă la acordarea finanţărilor europene către state în corelare strânsă cu îndeplinirea obiectivelor climatice de către aceste state. Ceea ce iarăşi este o premieră pentru Uniune.

Aceste considerente nu le prezint aici pentru a susţine teoria că România va avea probleme cu aducerea acestor bani în realitatea românească. Pledoaria mea este pentru ajustarea acţiunilor noastre politice şi de politici publice astfel încât să evităm sancţiuni ca urmare a unor nedorite sincope în respectarea statului de drept sau din cauza unor întârzieri nepermise privind îndeplinirea obiectivelor de mediu la care ne-am angajat.
Şi mai trebuie să facem ceva: să spargem birocraţia internă care încă aduce atâta neîncredere privind accesarea banilor europeni, să dezvoltăm intensiv o cultură antreprenorială peste tot în ţară astfel încât, în 2027, să  constatăm că am reuşit valorificarea integrală a alocărilor financiare europene, nu doar ceva mai mult de jumătate, aşa cum se întâmplă acum cu cele alocate în exerciţiul financiar european 2014-2020.