Se celebrează un nou eroi

0

O sută şi treizeci şi opt ani au trecut de la naşterea eroului Goţe Delcev venerat şi iubit de către macedoneni indifferent de vârsta pe care o au şi locul din lume unde trăiesc.

Cine a fost Goţe Delcev (1872-1903) şi ceea ce a făcut el pentru Macedonia, dar şi pentru poporul macedonean?

Să privim înapoi pentru o clipă şi să reflectăm asupra vieţii lui Goţe, un tânăr revoluţionar macedonean care a murit pentru cauza macedoneană.

Goţe Delcev a fost fiul patrioţilor macedoneni Nikola şi Sultana Delcev. El s-a născut pe 4 februarie 1872, în Kukuş, un oraş situat la 35 km nord de Solun, localităţi situate în Macedonia Egeeană. Părinţii lui au avut un rol esenţial în dezvoltarea celei mai mari răscoale macedonene îndreptată împotriva Imperiului Otoman si de asemenea au fost elemente active în desfăşurarea revoltelor de la Razlog şi Kresna în anul 1878 împotriva aceluiaşi asupritor.

Goţe Delcev absolvit şcoala elementară în Kukuş, apoi a absolvit liceu din Solun unde a studiat literatura şi ştiinţele sociale. După aceea s-a înscris în Academia Militară din Sofia, în iulie 1891, unde şi-a aprofundat cunoştinţele în disciplinele militare şi ştiinţifice. Incapacitatea sa de a tolera nedreptatea şi dorinţa sa de a-I expune pe cei care o instumentau au dus la excluderea sa de la academie, el întorcându-se astfel în Macedonia în anul 1894.

Goţe Delcev a fost mereu dornic să cunoască în profunzime şi să fie pus la curent cu problematica macedoneană. El a jucat un rol activ în grupările politice din Solun şi Sofia şi păstrat o strânsă legătură cu cei care gândeau precum el. Prietenii săi au contribuit la implicarea sa în Organizaţia Revoluţionară Macedoneană (ORM) şi au ajutat la direcţionarea şi canalizarea mişcării macedonene de eliberare naţională în special în perioada 1894 – 1903.

Cariera lui Delcev ca profesor l-au dus pe acesta la Novo Selo (lângă Ştip) şi Bansko 1894 – 1896. El s-a  implicat mai târziu, în mod direct în mişcarea revoluţionară şi în pregătirea poporului macedonean pentru evenimentul revoltei şi marii mişcări armate din anul 1903. În timp ce preda în Novo Selo, Delcev l-a întâlnit pe Damian Gruev liderul de atunci al Comitetului Central al ORM. Cei doi bărbaţi aveau idealuri similare şi astfel au devenit prieteni apropiaţi. În 1895 Gruev l-a convins pe Delcev să se alăture MRO şi nu a trecut prea mult timp până când însuşi Delcev a devenit unul dintre liderii de necontestat al MRO-lui.

Delcev a fost un realist, dar în acelaşi timp şi un idealist care a iubit oamenii, a urât tirania şi a văzut lumea ca pe un loc unde diferitele culturi convieţuiesc împreună în pace. Opiniile internaţionale şi cosmopolite ale lui Delcev erau cu mult înaintea timpului său şi ar putea fi rezumate în proverbiala lui propoziţie: „Înţeleg lumea ca pe un câmp unde se desfăşoară doar o concurenţă culturală între naţiuni”.

Ca un realist ce era Delcev ştia că pentru ca o revoluţie să aibă succes trebuie să se realizaze şi o „revoluţie morală”, a minţii, inimii şi sufletului unui popor care a cunoscut mult timp înrobirea. Era necesar ca oamenii să se simtă oameni cu drepturile şi libertăţile eferente acestei poziţii, şi robi. Cu acest lucru în minte, Delcev şi-a stabilit o prioritate în a fundamenta şi dezvolta o conştiinţă revoluţionară în rândul populaţiei macedonene, punând astfel în mişcare angrenajele viitoarei revoluţii armate.

Includerea zonelor rurale în formele organizatorice ale ORM a contribuit în mare măsură la extinderea acestuia, la creşterea numărului membrilor săi, oferind în acelaşi timp condiţii prealabile esenţiale pentru militarizarea acesteia.

Principala problemă în ceea ce priveşte calendarul marii revolte din Macedonia a implicat şi o discordanţă aparentă printre reprezentanţii MRO, la Conferinţa de la Solun în 1903, Delcev opunându-se revoltei, numind-o prematură. El a încercat să blocheze revolta pe care a considerat-o precoce şi atunci când s-a întâlnit cu Gruev la Solun el l-a convins pe acesta de a o întârzia cu cel puţin suficient de mult timp cât pentru a o organiza mai bine şi a pregăti elementul armat al organizaţiei mai în amănunt. El ar fi avut o şansă să vorbescă cu întreaga conducere a ORM în timpul Conferinţei de la Smilevo, programată să înceapă pe data de 3 mai 1903, dar el a fost ucis pe drum şi nu a mai reuşit să o facă.

Delcev a fost ucis pe 4 mai 1903 în apropierea satului Baniţa, regiunea Seres într-o luptă cu forţele turceşti. Rămăşiţele lui Delcev au fost transferate în Bulgaria în anul 1923, apoi, după cel de al doilea război mondial, pe 10 octombrie 1946 acestea s-au întors în Republica Macedonia. A doua zi ele au fost depuse într-un sarcofag de marmură, care şi astăzi se găseşte în  Skopje în curtea Bisericii Sveti Spas.

Delcev a rămas în memoria colectivă şi va fi mereu  amintit ca liderul de necontestat, strategul, ideologul şi diplomatul de excepţie al MRO. El a fost un om care aproape singur generozitate semănat seminţe de rezistenţă în rândul ţărănimii macedonean, printr-o anticipare, popularitate, abilitate tactice şi entuziasm enorm.

Să reflectăm asupra cuvintelor spuse de către Giorgio Nurigiani referitor la  Goţe Delcev şi revoluţia de la Ilinden în cartea sa ” Macedonia de  ieri şi de azi”; „Revoluţia de la Ilinden repărezintă o realizare de mare importanţă pentru poporul macedonean. Sunt lucruri în cadrul ei care frizează incredibilul, inflamează imaginaţia şi face ca această insurecţie să poartă să fie clasificată ca un mare eveniment istoric”.

Momentul revoluţiei de la Ilinden a constituit prilejul ca întreaga populaţie să se ridice la luptă plină de înverşunare cuprinsă fiind de o dorinţă nestăvilită pentru libertate imediată. Credinţa poporului macedonean a făcut ca acesta să se încreadă în posibilităţile sale creative, pentru că doar un popor al cărui spirit este puternic este capabil să găsească curajul şi în deplină încredere de sine să se aventureze într-o astfel de misiune istorică.

Prin această revoltă foarte curajoasă, unică în felul său pentru îndrazneala sa nobilă, poporul macedonean şi-a exprimat nu numai dragostea sa pentru libertate şi dreptate dar şi puterea sa morală. Această revoltă rămâne şi astăzi un act uman irepetabil al sacrificiului de sine adus în fază supremă şi realizat pentru libertatea unui popor.

Ilinden va rămâne în istorie ca ceva sacru pentru fiecare macedonean. Ilindenul este scris în istoria poporului macedonean şi va străluci pentru veşnicie, pentru că este o expresie a dragostei nelimitate a poporului macedonean pentru pământul natal,  a setei lui de nestins pentru libertate şi a realei lor esenţe interioare.

Nu este posibil să se vorbească despre epopeea de la  Ilinden fără a vorbi de omul care a întrupat-o şi care a pus în mişcare poporul macedonean pe drumul spre revoluţie, pe drumul spre libertate. Acest om a fost Goţe Delcev.  El nu a fost doar un mare revoluţionar, el a fost cel mai vertical, mai nobil şi mai idealist macedonean născut sub cerul Macedoniei.

Delcev şi-a dat viaţa pentru Macedonia, pentru libertatea tuturor macedonenilor în mod special. În timp ce sărbătorim ziua de naştere a lui Goţe Delcev acest an, să nu uităm să spunem, de asemenea, o rugăciune pentru toţi eroii macedoneni care au căzut de-a lungul timpului pentru cauza macedoneană.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ