Când jocul de glezne suceşte minţi

0

Declaraţiile de presă ale d-lui Lars Lagerbeck şi ale câtorva apropiaţi după meciul din 12 octombrie, de pe Naţional Arena, depăşesc evident cadrul unei rivalităţi de 11 la 11 şi ajunge la Nyon, sediul UEFA. Acolo unde au stârnit atâtea nedumeriri câte zâmbete pe motivul că selecţionerul Norvegiei, ocupat până peste cap cu preliminariile CE 2020, habar nu are de regulamentele forului continental. Probabil stă rău cu vederea pentru a le citi şi înţelege, la fel de rău cu auzul. Altminteri, să fi trăit chiar şi singur printre pinguini şi foci şi tot l-ar fi ajuns ecourile partidei de la Belgrad, din septembrie, dintre Partizan şi AZ Alkmaaar, în Europa League, la care, perfect regulamentar, 20.000 de copii de până la 14 ani i-au susţinut pe Natcho&Co. La meciul România – Norvegia (1-1), de pe Naţional Arena, au asistat, pe lângă cei 3.000 de însoţitori, aproape 27.000 de copii, record mondial. Tocmai acest lucru l-o fi distras pe oaspetele nostru, urmaş de-al lui Odin, el punându-şi în gând să capteze foşnetul ierbii de sub ghetele trupeţilor odegaarzi. „A fost una dintre cele mai nedrepte decizii pe care le-am experimentat vreodată”, a declarat bătrânul Lars apropo de „incompetenţa” UEFA şi de spectacolul, încântător, de altfel, de pe Naţional Arena. „Este o sancţiune zero! Este o mare glumă!”, i-a ţinut hangul secundul Per Hansen, ceea ce denotă că şi firile pidosnice pot zâmbi la poante. Filmările exterioare ne-au arătat coloane de copii îndreptându-se spre stadion, agitând steguleţe şi încurajând naţionala României. De undeva de pe margine, doi suporteri oaspeţi, unul dintre ei etalând vestitele coarne de berbec, reprezentative, în mitologia nordică însemnând putere mentală şi imaginaţie, se amuză empatic, îi aplaudă. „Am fost hărţuiţi în permanenţă de toţi copiii de pe străzile din apropierea stadionului înainte de meci”, a declarat în presa scandinavă „un suporter”. Ceea ce, logic, e o invenţie. Ziariştii lor au trimis la Dagsavisen un titlu mai mult decât insultător, de un grobianism şi o gravitate în stare să declanşeze un conflict diplomatic: „Sunete asurzitoare, tribale, la Bucureşti”. Ca să te exprimi aşa la adresa unor copii ca toţi copiii de pe planetă, inclusiv de pe pământ scandinav, înseamnă să ai sub frunte colţoşenia unui aisberg. Cum mimetismul beligerant se ia peste tot ca râia, iată-i şi pe suedezi, următorul adversar de pe Naţional Arena în preliminariile CE 2020, strofocându-se de pe acum şi ameninţând cu poliţişti aduşi de acasă pentru a face faţă oamenilor mari, de data asta, care, vezi bine, îi vor asedia pe Olsen, Olsson şi restul. Sper ca publicul prezent în tribune să-şi vadă de-ale lui, având treabă în cu totul alte privinţe. Pentru următoarele driblinguri ale lui Mitriţă, te pomeneşti că vor fi cerute trupe NATO!…