ÎPS Varsanufie: „Rugăciunea smerită aduce îmbrăţişarea lui Dumnezeu”

„Doar prin smerenie putem dobândi îmbrăţişarea lui Dumnezeu şi dreptul de a locui împreună cu El şi cu sfinţii Săi”, a spus duminică, 17 februarie, Părintele Arhiepiscop Varsanufie, Chiriarhul Râmnicului. Înaltpreasfinţia Sa a săvârşit în Duminica a 33-a după Rusalii (a Vameşului şi a Fariseului), Sfânta Liturghie în biserica Parohiei „Sfântul Dumitru” din municipiul Râmnicu Vâlcea.

0

Pilda Vameşului şi a Fariseului (Sf. Ev. Luca 18, 10-14) reliefează legătura dintre smerenie şi rugăciunea adevărată, a spus ÎPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie în cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii. Această pildă a fost spusă de Domnul Iisus Hristos ucenicilor Săi pentru a-i învăţa că vameşul păcătos, care a cerut cu umilinţă iertarea lui Dumnezeu pentru păcatele sale, a plecat mai îndreptat la casa lui, spre deosebire de fariseul cel drept, care se lăuda în rugăciunea sa cu faptele lui bune, mulţumindu-i formal lui Dumnezeu şi dispreţuind pe semenii săi.
„Fariseul făcea parte dintr-o tagmă a unor oameni care cunoşteau dumnezeieştile Scripturi, pe care le citeau şi tâlcuiau în Templu, care cunoşteau Legea lui Moise şi pe care o împlineau. Însă, mândria lor îi despărţea de Dumnezeu, cum se întâmplă şi cu fariseul din pericopa evanghelică de astăzi, pentru că judecau pe ceilalţi oameni. Mântuitorul spune că fariseii se rugau pe la colţurile străzilor ca să îi vadă oamenii. Exista în rugăciune o atitudine formală, dar prin care fariseii căutau să primească de la oameni cuvinte de slavă, de apreciere. De aceea, acest om, în rugăciunea sa, îl judecă pe cel care era considerat un om păcătos, adică pe vameş, spunând aceste cuvinte care îl coboară pe el: «Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni răpitori, nedrepţi, adulteri, sau ca acest vameş» (Sf. Ev. Luca, 18, 11). De asemenea, fariseul decade spiritual mai ales când se laudă cu faptele sale, cu milostenia sa. Vameşul era unul dintre acei oameni desconsideraţi de către evrei pentru dările pe care le strângeau de la oameni, dar mai ales pentru că îşi însuşeau şi alte bunuri în mod necinstit. În schimb, vameşul era conştient de starea sa păcătoasă şi de aceea nu îndrăznea să ridice privirea din pământ, rămânând în locul din spate al Templului şi rugându-se cu inima smerită pentru dobândirea iertării lui Dumnezeu. Ni s-au pus înaintea ochilor duhovniceşti aceste două tipuri de oameni pentru a înţelege că rugăciunea bine primită înaintea lui Dumnezeu este cea a vameşului”, a spus ÎPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie.
Cu Duminica Vame¬şului şi a Fariseului, Biserica Ortodoxă intră în timpul liturgic al Triodului, o perioadă de 10 săptămâni din anul bisericesc, care cuprinde trei săptămâni, cu patru duminici pregătitoare, Postul Sfintelor Paşti de 6 săptămâni şi săptămâna Sfintelor Pătimiri. Perioada Triodului este un timp de rugăciune mai intensă, urmată de săvârşirea mai deasă a faptelor bune.
„Evanghelia acestei duminici se încheie cu următoarea învăţătură: «Oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa» (Sf. Ev. Luca 18, 14), ca să conştientizăm că nimic nu ne apropie de Dumnezeu decât smerenia. El Însuşi S-a smerit pe Sine, deşertându-Se de slava Sa dumnezeiască pentru a lua trup, a fi batjocorit, scuipat şi răstignit pe cruce, asemenea unui tâlhar, ca să aducă pacea în lume, iar oamenilor să le dăruiască Împărăţia lui Dumnezeu. De aceea, Biserica, în această perioadă a Triodului, ne cheamă şi ne îndeamnă să păstrăm legătura cu Dumnezeu, prin rugăciune, ca să fim smeriţi înaintea lui Dumnezeu şi totdeauna să-I arătăm lui Dumnezeu cât suntem de păcătoşi. Astfel, noi trebuie să înmulţim rugăciunea, să ne pocăim mai mult, să facem mai multe fapte de milostenie, având virtutea smereniei, fiindcă doar prin smerenie putem dobândi îmbrăţişarea lui Dumnezeu şi dreptul de a locui împreună cu El şi cu sfinţii Săi”, a subliniat Părintele Arhiepiscop Varsanufie.

Apreciere pentru lucrarea pastoral-misionară şi socială

La finalul Sfintei Liturghii, Chiriarhul Râmnicului a apreciat slujirea liturgică, pastoral-misionară şi social-filantropică a celor patru preoţi slujitori, mai ales că la această biserică, de 11 ani este săvârşită zilnic Sfânta Liturghie, iar, în fiecare sâmbătă, 25 de familii sărace primesc hrană. Totodată, Înaltpreasfinţia Sa a anunţat că, lângă locaşul de cult, se doreşte construirea unui aşezământ pentru copii, care va consta într-o grădiniţă şi un after-school.
Biserica cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” şi „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul” a fost construită în vechea vatră a municipiului Râmnicu Vâlcea în secolul al XVIII-lea, precedată de o altă biserică în acelaşi loc, care, conform unor tradiţii, data din secolul al XV-lea.