Sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor
O căzănărie ilegală, blestemul comunei Vârtop

Sezonul prunelor şi corcoduşelor este, în general, motiv de bucurie pentru mulţi dintre locuitorii din mediul rural. Nu şi pentru mulţi dintre cetăţenii din comuna doljeană Vârtop care au ghinionul să se învecineze cu o căzănărie ce funcţionează ilegal de ani buni şi le transformă viaţa în chin, în special din pricina mirosului emanat în procesul de transformare a fructelor în ţuică. În ciuda sesizărilor repetate, nicio instituţie a statului nu s-a implicat în rezolvarea acestei situaţii.

0

Coşmarul cetăţenilor din localitate a început în urmă cu mai bine de un deceniu, când căzănăria, care mai funcţionase şi în trecut, a fost moştenită de doi fraţi, Dragoş şi Marian Stăncuţa. Dând dovadă de spirit antreprenorial, aceştia au pus pe picioare o adevărată fabrică de produs ţuică fix în mijlocul localităţii, care, din iulie şi până în luna octombrie, funcţionează aproape fără încetare. „Din vară şi până toamna, aici se face non-stop la cazan. Vin oameni din localitate, dar şi din împrejurimi, să facă ţuică. Taxa este de 50 de lei cazanul sau 5 litri de ţuică. Mirosul este infernal. Nu mai vorbim despre gălăgia şi scandalurile care sunt nelipsite“, se plânge una dintre femeile care locuiesc în apropierea căzănăriei. Nu are curaj să-şi spună numele. Nici nu este de mirare, când te gândeşti că, în ciuda numeroaselor sesizări, atât la Poliţie, cât şi la alte instituţii, precum Primăria Vârtop sau ANAF, nimeni nu a luat nicio măsură până în prezent. Şi asta în condiţiile în care căzănăria, dotată cu două cazane de mari dimensiuni, funcţionează perfect ilegal, lucru de notorietate în comună.

Fraţii Săncuţa n-au declarat cazanul
Conform datelor Direcţiei Regionale Vamale Craiova, în judeţul Dolj
sunt înregistrate 124 de cazane, aflate în 34 de localităţi. Între rândul celor 34 nu apare însă şi comuna Vârtop, ceea ce înseamnă că Dragoş şi Marian Stăncuţa „au uitat“ să-şi declare căzănăria, aşa cum prevede legea. Probabil, însă, este o problemă mult prea mică pentru ca oarece reprezentanţi ai instituţiilor abilitate să facă ceva în acest sens. Până la urmă, şi ei sunt tot nişte oameni care, poate, au prin curte câţiva pruni şi niscaiva corcoduşi…