O pădure se află în masivul Cozia, cealaltă în masivul Căpăţânii
O pădure este situată pe versantul sudic al masivului Cozia, într-o porţiune sălbatică şi stâncoasă dintre Mănăstirea Turnu şi Mănăstirea Stânişoara, iar cealaltă se află în masivul Căpăţânii în zona cascadei Lotrişor.
„Sunt două trupuri de pădure sălbatică neexploatată niciodată. Au o floră deosebită, o faună sălbatică de excepţie: urs, lup, cerb carpatin, mistreţ, capra neagră, păsări foarte multe. Au arbori colosali – unii depăşeşc 300 de ani – cu diametre de peste 2 metri şi înălţimi de până la 30-40 de metri”, spune directorul Parcului Naţional Cozia, Pavel Prundurel.
„Vom avea beneficii enorme”
Acesta consideră că includerea celor două zone în patrimoniul UNESCO va da o nouă dimensiune judeţului Vâlcea: „Vom avea beneficii enorme din turism, din cercetare ştiinţifică, din promovare. Vom atrage un aflux de turişti de calitate, oameni care cunosc importanţa naturii pe zone mari, planetare. Se pot face cercetări, studii, proiecte, activităţi de promovare, exemple de bune practici. Pentru că altfel merg treburile într-un ecosistem natural 100%”.
Demersurile pentru includerea celor două zone în patrimoniul mondial au început în anul 2015 şi cumulează eforturile Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Direcţiei Silvice Vâlcea şi ale Parcului Naţional Cozia. În 2016, două echipe, de la UNESCO şi de la Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, au făcut o vizită de evaluare în teren. Apoi s-au dat toate aprobările, urmând ca pădurile din Vâlcea să fie publicate, în curând, şi pe lista oficială a UNESCO.
Directorul Direcţiei Silvice Vâlcea, despre provocarea de a face faţă
Inginerul George Mihăilescu, directorul Direcţiei Silvice Vâlcea, spune că dincolo de beneficiile incontestabile pe care le generează această realizare, există o mare provocare: aceea de a-i face faţă. „Membrii comisiilor ne-au întrebat dacă suntem pregătiţi să gestionăm această situaţie: să facem faţă afluxului de turişti care vor veni cu influenţe antropice inerente, să putem asigura trasee, în aşa fel încât zona protejată să nu fie afectată, să despăgubim cumva comunităţile, având în vedere restricţiile pe care le generează această apartenenţă, şi multe altele. Eu cred că mai avem mult de lucru, dar trebuie să învăţăm”.
În ţara drujbei, 65.000 de păduri virgine de fag sunt sub protecţia UNESCO
Pe 25 august 2016, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a comunicat că 65.000 de hectare de păduri virgine şi seculare de fag din România au fost înscrise ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO sub denumirea „Păduri virgine de fag din Carpaţi şi Germania”. Protejarea pădurilor din România este imperios necesară, mai ales că acest domeniu a fost neglijat sau s-a confruntat cu nenumărate abuzuri de-a lungul anilor. În lume, 14 alte ţări au reuşit să protejeze astfel păduri valoroase.
