Click for Craiova, Romania Forecast
Reportaj | Numarul 492 | 29 Aprilie 2015

Profesor din Izbiceni, medaliat la Geneva

Un profesor pensionar din comuna Izbiceni, judeţul Olt, s-a întors acasă, zilele trecute, cu medalia de argint de la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva. Recunoaşterea internaţională vizează producerea unui îngrăşământ natural din dejecţiile de animale şi apă. Pentru a obţine substanţele care dau sănătate plantelor, fostul dascăl a făcut experimente timp de 20 de ani.

de Mihaela Bobaru

Dobre Puţinelu din Izbiceni are aproape 80 de ani. A lucrat toată viaţa la catedră. A predat istoria şi geografia multor generaţii din comună. Salariul de profesor nu i-a permis să ducă o viaţă cum şi-o dorea, aşa că, pentru a-şi rotunji veniturile, s-a ocupat şi de cultivarea legumelor. Dorinţa de a avea legume mari, frumoase şi sănătoase l-a făcut să se aplece mai mult asupra tratamentelor aplicate plantelor. Cum îngrăşămintele au fost tot timpul scumpe, fostul dascăl a apelat la metodele tradiţionale de a da pământului substanţele care-i lipseau: gunoiul de grajd. „Am început să mă ocup de agricultură din nevoie. Familia era numeroasă, banii de dascăl erau puţini, aşa că mai câştigam din agricultură. Pentru a avea legume mari şi frumoase, la început am folosit îngrăşământul clasic. Cum era scump, am ales să folosesc îngrăşământul din curte, de la animale şi păsări, ca pe vremea bunicilor. Era mai ieftin şi mai sănătos să folosesc gunoiul de grajd, cum se spune, fie că era de bovină, cabalină, de oaie sau găinaţ de la păsări. Cu timpul am observat că, în funcţie de dejecţiile folosite, evoluţia plantelor era diferită, aşa că am început să combin gunoiul de grajd de la bovină cu găinaţul sau cu gunoiul de la cabalină, până ce am ajuns la o formulă ce m-a satisfăcut. Pentru că doream ca îngrăşământul să fie administrat şi prin stropire, am pus gunoiul la fermentat în apă. Aşa am ajuns la forma actuală a îngrăşământului natural”, ne-a declarat fostul dascăl devenit inventator recunoscut internaţional la o vârstă venerabilă.

 

Singur împotriva tuturor, la început

Timp de 20 de ani a tot experimentat diverse combinaţii ale dejecţiilor de animale. În urmă cu trei ani,  l-a brevetat. Dacă la început a fost luat în derâdere chiar şi de apropiaţi, atunci când le vorbea de beneficiile îngrăşământului obţinut de el din dejecţiile de la animale, acum este căutat şi vinde lichidul care dă plantelor vigoare, iar fructelor gust şi „faţă” comercială. „La început nu am crezut că din ceea ce făcea va obţine un rezultat aşa de important. Nu am crezut niciodată că în familia mea se va naşte, cum se spune, un inventator, şi cu atât mai puţin că acesta va fi soţul meu, deşi îi cunoşteam talentul de a găsi soluţii la diversele probleme pe care le întâlneam în activităţile casnice”, ne-a mărturisit soţia inventatorului.

„L-am luat în derâdere când ne vorbea de descoperirea lui… Azi aşa, mâine aşa, până când am observat că îngrăşământul inventat de el, uşor de administrat şi bun la toate, dă roade. Cu cât îl experimenta mai tare, cu atât ne convingea că are dreptate”, a susţinut fiica inventatorului de la sat, premiat la unul dintre cele mai importante saloane de inventică din lume.

 

Recunoaştere la nivel înalt

Cea mai mare recunoaştere a muncii de cercetare a lui Dobre Puţinelu a venit zilele trecute. Alături de alţi 24 de români, fostul dascăl a reprezentat România la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva. Perseverenţa şi munca depuse pentru transformarea, cu ajutorul apei, a dejecţiilor de animale în îngrăşământului natural, care au început să-i fie răsplătite în ultimii ani de diverse instituţii şi specialişti, au fost apreciate şi internaţional. Nea Dobre a primit pentru descoperirea sa, dar şi pentru implicaţiile invenţiei în domeniul agriculturii, medalia de argint.

La eveniment, dascălul pensionar, care a devenit un inventator de succes, a fost însoţit de fiica sa. „Abia ne-am întors de la Geneva, unde tatăl meu a primit medalia de argint prin care i-a fost apreciată invenţia. Această medalie vine să-i recompenseze munca de ani de zile şi să-i recunoască valoarea invenţiei sale”, a susţinut Iuliana, fiica inventatorului.

 

Îngrăşământ natural, dar şi bio

Dejecţiile folosite de nea Dobre şi familia sa pentru producerea îngrăşământului nu trebuie să provină doar de la animale hrănite bio, pentru a avea calităţi superioare şi a permite obţinerea de legume sută la sută bio. „Nu folosesc dejecţii de la oricine. Am înţelegere cu câteva familii care au animale şi pe care le hrănesc fără să le dea concentrate ce conţin diverşi stimulenţi chimici. Pentru ca gunoiul să fie unul bio, trebuie să provină de la animale hrănite natural cu produse neinfluenţate chimic. Acestor familii le dau la schimb îngrăşământ. Pentru producerea unui litru de îngrăşăminte este nevoie de aproape o lună de zile. Dejecţiile de la diverse animale, combinate în procente doar de mine şi de fiica mea, se pun la fermentat cu apă la temperatura mediului. Când îngrăşământul, care se prepară în aceste bidoane mari, este gata, lichidul rezultat este filtrat pentru ca impurităţile să nu distrugă instalaţiile de fertilizat”, ne-a dezvăluit inventatorul „tehnologiei” de producere a îngrăşământului, premiat la Geneva. Dobre Puţinelu a susţinut că împreună cu membrii familiei sale poate produce până la 60.000 de litri de îngrăşământ într-o lună, dar că, deocamdată, cererea nu este aşa de mare.

 

Cumpărători din toată ţara

Îngrăşământul produs de dascălul pensionar din Izbiceni se vinde de vreo trei ani. La început, mai mult a fost oferit gratuit decât vândut. „Am oferit vecinilor, prietenilor sau cunoştinţelor câte o sticlă şi i-am îndemnat să-l încerce să vadă dacă este sau nu bun. Anul următor, oamenii care l-au încercat au venit şi l-au cumpărat şi ne-au mai trimis şi rudele care observaseră că roşiile, castraveţii, ardeii sau vinetele lor sunt mai mari, mai sănătoase şi mai frumoase decât ale lor, deşi erau tratate cu un îngrăşământ necunoscut, produs la doi paşi de ei. Acum avem mulţi fermieri care vin şi cumpără. Unii cumpără acum şi câteva sute de litri. Sunt fermieri din comună, din localităţile aflate în jur, dar şi din Banat, Moldova, din nord sau din Ardeal. Mulţi dintre ei ne-au trimis scrisori de mulţumire şi ne-au trimis date importante privind modul în care s-au comportat diverse plante tratate cu îngrăşământul produs de noi”, a mai spus fiica inventatorului oltean.

 

Mai ieftin şi mai eficient

Există fermieri care au susţinut, în scris, că aplicarea îngrăşământului produs la Izbiceni, în locul celui existent în magazine, a însemnat costuri cu până la 50% mai mici pentru aceleaşi producţii şi, culmea, producţii de calitate mult mai bună. Eu folosesc acest îngrăşământ de aproape trei ani şi mă declar mulţumit. Legumele mele au fost mai mari şi mai frumoase decât ale celor care le tratează cu îngrăşământ chimic. Sunt şi mai sănătoase, că sunt bio”, ne-a mărturisit un sătean care tocmai venise să cumpere o sticlă de îngrăşământ. Acesta nu se aplică în stare pură pentru că este foarte concentrat, a susţinut Puţinelu. „200 ml de îngrăşământ se dizolvă în 15 litri de apă şi se aplică îngrăşământul prin stropire, atât la nivelul frunzelor cât şi la bază. Îngrăşământul este bun pentru tot ce are frunze şi rădăcină, de la legume, la viţă de vie, pomi şi flori”, a precizat nea Dobre. Cât priveşte preţul unui litru de îngrăşământ, acesta variază între 20 şi 25 lei, în funcţie de varianta dorită, pentru că îngrăşământul are două variante, în funcţie de perioada în care se aplică. Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva s-a desfăşurat în perioada 15-19 aprilie şi a reunit peste 1.000 de invenţii. România a fost prezentă la acest eveniment cu 25 de invenţii, printre care şi îngrăşământul natural produs din apă şi dejecţii de animale, obţinut de Dobre Puţinelul din Izbiceni, premiat cu medalia de argint.

Muzeul Olteniei
Anticariat
Tomograf Slatina
Academia de Baschet Ionut Dragusin