Click for Craiova, Romania Forecast
Special | Numarul 492 | 29 Aprilie 2015
Interviu cu senatorul PNL, Remus Daniel Nițu

„În Muzeul Ororilor Comunismului vreau să văd dosarele turnătorilor”

de Marielena Popa

Rep.: Recent, aţi avut, la sediul partidului, o întâlnire cu reprezentanţi ai combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Dumneavoastră aţi cerut Guvernului să se pronunţe cu date concrete în legătură cu achitarea salariilor compensatorii. De asemenea, v-aţi aflat şi printre cei care au propus ca tot Guvernul să preia aceste creanţe, dacă ele nu pot fi achitate de către companie. Le-aţi putut da disponibilizaţilor vreo veste bună?

D. Niţu: Întâlnirea de vineri, 24 aprilie, a fost cu reprezentanţi ai sindicaliştilor de la Oltchim care sunt şi ei îngrijoraţi, ca noi toţi de altfel, de ceea ce se va întâmpla în continuare cu societatea Oltchim. Planul de reorganizare propus de administratorii judiciari a fost aprobat de Tribunalul Vâlcea, însă acum apar probleme legate de soarta celor care încă lucrează la Oltchim, pentru că, aşa cum reiese din scenariile propuse, 500 de salariaţi, dintre care aproximativ 350 din Vâlcea, ar urma să fie concediaţi, şi oamenii, normal,vor să ştie ce se va întâmpla cu ei. În ceea ce îi priveşte pe cei disponibilizaţi deja, din păcate, răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Economiei este unul neconculdent, iar eu mi-am exprimat deja nemulţumirea faţă de acest răspuns. Oltchimul este una dintre cele mai mari probleme ale acestui judeţ. Afectează foarte multe familii de mult timp, deja, iar atitudinea Guvernului ar trebui să fie fermă şi reactivă. La acest lucru m-am aşteptat când am pus oficial întrebarea referitoare la situaţia salariaţilor disponibilizaţi, adresată guvernanţilor. Însă, în răspunsul pe care l-am primit, executivul nu a propus şi nu şi-a asumat nicio soluţie pentru aceşti oameni. Conform acestuia, sursele financiare şi termenele de plată ale salariilor restante şi ale celor compensatorii trebuie căutate în planul de reorganizare al societăţii.

 

 „Preţul de pornire a licitaţiei pentru Oltchim nu este atractiv pentru investitori”

Rep.: Sunteţi liberal şi om de afaceri. Ce le-aţi răspunde celor care v-ar putea acuza că încălcaţi preceptele liberale pasând aceste chestiuni tot în spinarea statului, în loc să pledaţi pentru depistarea unor potenţiali investitori?

D.N.: Această soluţie, ca Guvernul să preia creanţa pe care Oltchim o are către disponibilizaţi, a fost una la care noi, parlamentarii PNL din Vâlcea, am ajuns în urma mai multor discuţii pe care le-am avut cu reprezentanţii salariaţilor disponibilizaţi şi cu liderii de sindicat, după ce, şi noi, şi dumnealor, am încercat şi alte variante. Ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii e că aceşti oameni au semnat acele decizii de disponibilizare cu promisiunea, neonorată de doi ani, că vor primi salarii compensatorii în baza unui contract colectiv de muncă în vigoare la data la care au fost concediaţi. E foarte greu pentru aceşti oameni să aştepte vânzarea combinatului pentru a recupera banii care li se cuvin. Sunt mulţi în situaţii dificile, unii în prag de pensionare, pe care nu-i mai angajează nimeni şi mai au doar câteva luni lipsă pe cartea de muncă. Alţii, diponibilizaţii în familie, adică şi soţul şi soţia, alţii s-au îmbolnăvit din cauza condiţiilor în care au muncit etc. Deci, nu este vorba de încălcarea principiilor liberale, ci de respectarea drepturilor cetăţeanului, a drepturilor salariaţilor, drepturi pe care statul român s-a angajat să le respecte. Bineînţeles că susţinem şi ne dăm tot concursul în găsirea unor investitori serioşi care să preia combinatul şi să-l readucă la capacitatea maximă de funcţionare, însă nu pot să nu mă întreb dacă actualul Guvern este capabil să facă o privatizare de succes la Oltchim. În ultimii ani, au fost trei sau patru tentative nereuşite de a vinde combinatul şi nici preţul de pornire al licitaţiei pentru noua societate, curăţată de datorii, de 307 milioane de euro, nu pare a fi atractiv pentru potenţialii investitori. Totuşi, apreciez că la Oltchim s-au făcut progrese şi fără sprijin de la Guvern.

 

„O perioadă de tristă amintire care nu trebuie uitată”

Rep.: V-aţi alăturat unei propuneri legislative de înfiinţare a unui Muzeu al Ororilor Comunismului care să funcţioneze la Palatul Parlamentului, idee pentru care a pledat şi preşedintele Iohannis. Nu cumva este cam târziu?

D.N.: Niciodată nu este prea târziu pentru a cunoaşte adevărul despre trecut şi pentru a învăţa din el astfel încă să nu repetăm greşelile pe care predecesorii noştri le-au făcut. Românii nu trebuie să uite niciodată ororile regimului comunist şi nici de cei care s-au sacrificat pentru ca noi să fim astăzi o ţară democratică. Nu trebuie să ignorăm faptul că regimul comunist instaurat în România în perioada 1945- 1989 a fost un rău enorm. A fost o perioadă în care poporul român şi-a pierdut valorile, şi-a pierdut identitatea culturală, credinţa strămoşească. De aceea, pentru mine aceasta este o temă ce trebuie readusă permanent în atenţia societăţii, pentru că, de modul în care neraportăm la acest trecut dureros, depinde viitorul nostru democratic.

Rep.: Aşadar, intraţi în acel muzeu şi ce doriţi să vedeţi?

D.N.: Istoria recentă a României, prezentată cu luciditate, onestitate şi responsabilitate. Cu siguranţă, dacă această instituţie de interes naţional va fi înfiinţată, va avea în patrimoniu o serie de documente şi piese reprezentative pentru ilustrarea realităţilor din acea perioadă de tristă amintire. Cred că ar fi benefic pentru tot poporul să vadă, de exemplu, documentele în baza cărora sunt judecaţi acum torţionarii. Ar fi interesant să vedem şi dosarele „turnătorilor” sau la ce orori şi presiuni au fost supuse marile personalităţi ale culturii şi politicii româneşti de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Rep.: Între un Muzeu al Ororilor Comunismului şi un Muzeu al Valorilor Româneşti, făcut ca la carte, tot la Palatul Parlamentului, ce aţi alege?

D.N.: Să ştiţi că Palatul Parlamentului funcţionează deja ca un muzeu al valorilor româneşti. Găsiţi aici finisaje excepţionale, realizate de întreprinderi româneşti, de ingineri, arhitecţi şi artişti români, excluziv cu materiale româneşti. Clădirea este plină de opere de artă ale unor mari artişti plastici români şi găzduieşte expoziţii temporare cu mare relevanţă pentru arta contemporană. Palatul Parlamentului este, de asemenea, o locaţie de dezbateri serioase pe toate temele de interes ale societăţii româneşti. Şi nu mă refer, de această dată, la şedinţele Parlamentului, ci la întâlnirile cu caracter diplomatic care au loc aici, la conferinţele, mesele rotunde şi dezbaterile care implică cei mai importanţi reprezentanţi ai domeniilor politic, economic, industrial, cultural, societate civilă.

 

„Sunt hotărât să lupt pentru candidatura la preşedinţia Consiliului Judeţean”

Rep.: Recent, v-aţi declarat intenţia de a candida pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Vâlcea. După toate probabilităţile, se va reveni la sistemul vechi de vot. Aşadar, pentru ca dumneavoastră să ajungeţi pe lista de consilieri judeţeni, trebuie ca „rivalul” dumneavostră, Cristian Buican, să vă lase să ajungeţi pe această listă. În acest moment, ce şanse sunt pentru aceasta: mari, mici sau inexistente?

D.N.: Un coleg nu poate fi „rival”, poate fi doar coleg. Consider că oricare membru PNL Vâlcea care îşi doreşte să ajungă preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea are şanse egale în acest moment. Eu sunt genul de om care nu face jocuri de culise şi mi-am declarat intenţia de a intra în această cursă internă pentru că doresc binele acestui judeţ şi consider că am capacitatea şi pregătirea necesare pentru această funcţie. Dincolo de aceste aspecte care m-ar recomanda pe mine drept candidat, am şi convingerea că această competiţie internă va fi una corectă, statutară, pe care partidul o va lua în baza unui sondaj corect, în care cel mai bine văzut membru să câştige, şi nu la presiunea unei persoane sau a unui grup de interese. Sunt destul de raţional să respect decizia partidului atâta timp cât se respectă statutul şi nu voi candida niciodată pe vreo funcţie dacă nu sunt bine poziţionat în sondajul de opinie realizat. Îl voi susţine pe candidatul care va fi desemnat de partid în urma sondajului. Sunt însă hotărât să lupt pentru candidatură şi o voi face deschis.

Rep.: Vă propun un exerciţiu de imaginaţie: aţi ajuns preşedinte al CJ Vâlcea şi vine o firmă mare, ca Faurecia, spre exemplu, care vă anunţă că vrea să facă în Râmnicu Vâlcea o investiţie care ar crea peste 2.000 de locuri de muncă. Municipalitatea nu oferă pământ acestor investitori, pentru că nu are, iar ei pleacă. Cum i-aţi împiedica să nu plece?

D.N.: Este de dorit ca astfel de lucruri să nu se întâmple, dar există soluţii, cum ar fi să cauţi teren în zonele limitrofe, unde şi taxele şi impozitele sunt mai mici, iar condiţiile oferite sunt uneori mai avantajoase. Orice investiţie care creează locuri de muncă reprezintă oportunităţi de dezvoltare în orice parte a judeţului Vâlcea, cu atât mai mult în Râmnicu Vâlcea, şi trebuie depuse toate forturile necesare pentru a aduce şi păstra investitorii în judeţul Vâlcea. Astfel se creează locuri de muncă noi, vin mai mulţi bani la bugetele locale şi, implicit, creşte nivelul de trai al cetăţenilor acestui judeţ.

 

Despre chestiuni ”sensibile”

Rep.: Aţi avut o iniţiativă legislativă de un curaj ieşit din comun cu care ne-au obişnuit parlamentarii: desfiinţarea societăţilor şi fundaţiilor deţinute de serviciile de informaţii, pe motiv că acestea generează concurenţă neloială pe piaţă. S-a speculat, la vremea respectivă, că aceasta ar putea fi o sinucidere politică şi că v-aţi putea pune în cap serviciile. Mai credeţi în acest demers?

D.N.: Nu mi-am pus în cap pe nimeni. Ideea care susţinea această iniţiativă era combaterea eventualelor practici neloiale de pe piaţă, practici ce nu ar trebui să existe într-un stat democratic.

Rep.: Sunteţi unul dintre cei mai populari parlamentari ai judeţului Vâlcea. Familia dumneavoastră conduce o afacere de succes, care a oferit sute de locuri de muncă, soţia este preşedinta Fundaţiei Dumitru Drăghicescu, o fundaţie sub egida căreia au avut loc multe evenimente culturale şi care se adresează şi celor în dificultate. Ce v-aţi propus să le mai oferiţi oamenilor?

D.N.: Tabăra de sculptură va avea, cu siguranţă, ediţii viitoare. Fundaţia Dumitru Drăghicescu va rămâne atentă la situaţiile de viaţă mai puţin favorabile ale vâlcenilor şi chiar ale altor comunităţi. Vor fi continuate, de asemenea, demersurile în sprijinirea educaţiei copiilor şi tinerilor. Cel mai important proiect de anul acesta este publicarea unei părţi a operelor sociologului şi omului politic Dumitru Drăghicescu. Proiectul se află în plină desfăşurare, partenerul nostru fiind prestigioasa Editură a Academiei Române.

 

Muzeul Olteniei
Anticariat
Tomograf Slatina
Academia de Baschet Ionut Dragusin