Click for Craiova, Romania Forecast
Dezvaluiri | Numarul 491 | 22 Aprilie 2015
Un vâlcean este acuzat că a fãcut „jocuri” pentru Valeriu Stoica

Apostolul moşnenilor sau avocatul diavolului?

Spaţiul mediatic naţional este tot mai „populat” de un personaj controversat, vâlcean la origini. Avocatul Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR) – Nostra Silva, duce adevărate campanii mediatice în apărarea moşnenilor şi pădurilor furate şi tăiate. Săpându-se totuşi în activitatea sa de până acum, reiese că Tudor este o persoană asupra căreia planează grave acuzaţii. În ultima perioadă au ieşit la iveală documente care-l incriminează grav pe avocat. Un reputat jurnalist de investigaţii l-a acuzat pe Tudor, pe postul Realitatea TV, că ar fi „omul lui Valeriu Stoica”. Ba mai mult, că nu ar fi ajuns avocat în 2005 dacă influentul politician nu l-ar fi ajutat. Din toate afacerile în care este implicat, Tudor s-a îmbogăţit peste măsură. Dovadă stau facturile sale către obştile şi composesoratele pe care le reprezintă, dar şi limuzina de lux pe care şi-a achiziţionat-o recent.

de Crişu Popescu

Şi-a ratat cariera de politician, dar „performează” în avocatură

Când vine vorba de probleme de retrocedare sau jaf forestier, spaţiul mediatic este invadat, de la o vreme, de o asociaţie numită FPPPR  – Nostra Silva. În ultima perioadă, preşedintele acestei asociaţii, avocatul vâlcean Bogdan Ioan Tudor Todoran (ultimul nume de familie este împrumutat de la soţie) apare pe mai toate posturile naţionale pentru a combate retrocedările ilegale şi jaful forestier. Pentru cine nu-l cunoaşte, Tudor apar ca un tânăr cult, lipit de valorile moralei creştine, într-o bună colaborare cu Biserica Ortodoxă Română (BOR) – pe care, de altfel, a reprezentat-o în zeci de procese prin toate judeţele ţării. În afară de Facultatea de Drept, este şi absolvent al Teologiei. De asemenea, avocatul stăpâneşte bine arta discursului public, vorbind cursiv şi pe înţelesul tuturor, fapt care-l face plăcut pe ecranul televizorului. De fapt, Bogdan Ioan Tudor Todoran este fostul secretar al Primăriei Voineasa şi candidat sub sigla PNL la primăria staţiunii în 2004, unde a fost învins la patru voturi. De-abia din acel moment ascensiunea sa a început să fie fulminantă.

 

Primit în Baroul Bucureşti prin „driblarea” legii

Bogdan Ioan Tudor Todoran a intrat în avocatură la începutul anului 2005, prin Baroul Bucureşti, fiindcă decanul de la acea dată al Baroului Vâlcea, reputata avocată Floriana Marin Vlădulescu, nu l-a primit. Şi asta pentru că nu îndeplinea, conform documentelor aflate la dosarul său de primire în avocatură, toate criteriile cerute de lege. Bogdan Tudor era pe atunci consilier juridic. De la această profesie voia să „sară” la cea de avocat, dar legislaţia de la acea perioadă prevedea clar că un consilier juridic trebuia să aibă experienţă în exercitarea profesiei de minimum cinci ani. Or, la data intrării în Baroul Bucureşti, Bogdan Tudor nu avea mai mult de doi. Acesta este unul dintre motivele pentru care Floriana Marin Vlădulescu nu l-a primit la Vâlcea. Tudor a redactat o  cerere de înscriere în barou, care a primit numărul de înregistrare 6052/05.03.2005, în care recunoaşte că a exercitat funcţia de consilier juridic între februarie 2003 şi februarie 2005. Totuşi, prin decizia nr. 2697/20.12.2004, decanul din acea perioadă a Baroului Bucureşti, Cristian Iordănescu, aprobă primirea lui Tudor în profesia de avocat. Vâlceanul a dat examenul de intrare în profesie în sesiunea noiembrie – decembrie 2004. Deci, nici măcar cei doi ani pe care Tudor îi recunoaşte în cererea de intrare în avocatură nu au fost bătuţi pe muchie. Pe 1 martie 2005, Bogdan Tudor a fost admis avocat definitiv prin decizia 114/1 a decanului Baroului Bucureşti. În cei nici doi ani de activitate în funcţia de consilier juridic, Tudor a fost secretarul Primăriei Voineasa (01.03.2003 – 01.07.2004) şi consilier juridic la Ocolul Silvic Brezoi, începând cu 06.07.2004. Pe 20 decembrie 2004, a dat examenul de intrare în avocatură. Pe orice parte ar fi sucite aceste date, tot nu reiese că Tudor a avut, de drept, mai mult de un an şi zece luni de activitate. Atunci, pe ce criterii l-a primit Cristian Iordănescu în Baroul Bucureşti, unde exigenţele sunt maxime, chiar şi pentru doritorii care şi-au îndeplinit toate stagiile cerute de lege?!

 

Onorarii de 120.000 de lei pentru un singur proces

Ascensiunea lui Bogdan Ioan Tudor are în spate un nume greu al politicii româneşti. Cel puţin aşa reiese din spusele unui reputat jurnalist de anchete şi investigaţii, Marcel Bărbătei. Acesta a vorbit în emisiunea lui Rareş Bogdan - „Jocuri de putere” de pe Realitatea TV, difuzată joi (16 aprilie 2015), despre legătura dintre avocatul vâlcean şi Valeriu Stoica. Bărbătei a susţinut că Stoica ar fi intervenit pe lângă avocatul Constantin Iordănescu pentru a-i facilita lui Tudor intrarea în Baroul Bucureşti. Drept recompensă, tânărul avocat a ajutat la organizarea unor obşti (în judeţele Olteniei şi Moldovei) şi composesorate (în Transilvania). Jurnalistul a susţinut că are dovezi despre modalitatea de organizare a composesoratelor din Ardeal, care au fost înfiinţate cu membrii luaţi de pe crucile din cimitir. Mai mult decât atât, Tudor a avut grijă să „mulgă” de bani foarte mulţi respectivele asociaţii de proprietari, înfiinţate în baza unor falsuri. Dovada este o factură pe care-o publicăm în exclusivitate, emisă de cabinetul de avocat Bogdan Ioan Tudor (la acea dată cu sediul în Bucureşti), pe 19 iulie 2007, către Asociaţia Composesoratul Urbarial Luncşoara, din judeţul Arad (doc. 1). Valoarea facturii este de 120.000 lei. Acesta a fost onorariul de reprezentare doar pentru procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, pe care composesoratul îl avea cu Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva. Pentru alte servicii juridice ulterioare s-au emis, desigur, alte facturi.

 

Şocant: Tudor ridică documente originale din Judecătoria Râmnicu Vâlcea

Aceeaşi activitate a fost „depusă” şi în judeţele Gorj şi Vâlcea. Bogdan Ioan Tudor a ajutat la „reconstituirea” dreptului de proprietate pentru obşti care ori nu au existat niciodată, ori au existat cândva, dar nu pe amplasamentele „moştenite” după 2004.  Reconstituirea s-a făcut pe false amplasamente, tot cu nume trecute de pe cruci direct pe anexele cu „moşneni”. Aşa au fost create obştile Bălceşti-Pereşti, Pociovaliştea, Robeşti, Fraţii Tărăşti, Moşnenilor Colibăşeni ş.a. Odată cu înfiinţarea acestor obşti, statul român a fost păgubit cu zeci de mii de hectare numai în cele două judeţe ale Olteniei (Gorj şi Vâlcea). Şi privaţii au avut de suferit, fiindcă moştenitorii reali s-au trezit că pădurile lor sunt luate de obştile de moşneni. Mai mult decât atât, Bogdan Ioan Tudor a devenit şi membru al Comisiei Judeţene pentru aplicarea legilor fondului funciar, prin Ordinul de prefect nr. 495/2006, semnat de Anuţa Handolescu (în acei ani, între fostul prefect şi controversatul avocat exista o relaţie de colaborare deosebită). De aici reiese un conflict de interese vizibil şi de cel mai diletant jurist. Tudor reprezenta juridic obştile mai sus nominalizate şi depunea acte pentru reconstituirea dreptului lor de proprietate la Comisia Judeţeană din care făcea parte. Întâmplător sau nu, odată cu intrarea lui Tudor în comisie, încep să dispară dosarele unor obşti care depuseseră cereri de reconstituire a dreptului de proprietate. Primul dosar dispărut a fost cel al Obştii Pociovalişte (reprezentată de Tudor). Dispariţia dosarului este recunoscută şi de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, în dosarul 350/P/2006. Pe 18 aprilie 2007, avocatul se duce la registratura Judecătoriei Râmnicu Vâlcea şi ia actele Obştii Robeşti în original. Ba chiar recunoaşte asta, printr-o notă de subsol, dată pe o adresă oficială a Comisiei Judeţene de fond funciar, din care reiese că el, în calitate de avocat, a ridicat documentele. Şi semnează: Tudor! (doc. 2).

 

Limuzină înmatriculată BOR, cumpărată cu „ochii dracului”

O altă pată gravă pe cariera avocatului vâlcean, ajuns vedetă de televiziune şi mare apărător al moşnenilor şi pădurilor, s-a petrecut în august 2005 la Braşov. În urma unei mascarade de Adunare Generală a Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România (APPR), Bogdan Tudor se autoproclamă preşedinte şi preia abuziv statutul şi ştampila asociaţiei, de la profesorul braşovean Mihai Ionescu. Acesta atacă în instanţă acţiunea lui Tudor şi câştigă, prin decizia 3800 din 5 mai 2006, emisă de Tribunalul Braşov şi rămasă definitivă (doc. 3). Prin aceasta, instanţa îl obliga pe avocat să restituie lui Ionescu ştampila şi sigla APPR, precum şi procesul-verbal al Adunării Generale. În afară de obşti şi composesorate, Bogdan Ioan Tudor Todoran se ocupă şi de reprezentarea unor entităţi religioase (ortodoxe) împotriva statului român. De referinţă este dosarul Fondului Bisericesc Ortodox Român – Bucovina, reprezentat de avocatul vâlcean, prin care Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor revendica zeci de mii de hectare de pădure. Tudor a mai reprezentat şi mănăstiri din Vâlcea şi Transilvania, pe care, evident, le-a „taxat” creştineşte, cu sume mari de bani. Altfel nu ar fi avut bani să-şi cumpere o limuzină de lux, Audi S8, model nou, care nu poate fi achiziţionată fără cel puţin 60.000 de euro. Iar ca un corolar al activităţii sale „creştine”, Tudor şi-a înmatriculat-o cu trei litere care i-au rotunjit conturile: BOR.

 

Muzeul Olteniei
Anticariat
Tomograf Slatina
Academia de Baschet Ionut Dragusin