Click for Craiova, Romania Forecast
Special | Numarul 575 | 14 Decembrie 2016

9.200 hectare de păduri virgine sunt securizate, dar la fel de multe nu pot fi protejate din cauza lipsei compensaţiilor

România a obţinut acceptarea a 9.200 hectare de păduri virgine în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi, astfel, conservarea acestor ecosisteme unice în forma naturală actuală. Altfel spus, aici nu se va mai putea interveni decât în caz de siguranţă naţională. Această suprafaţă, comparabilă cu cea ocupată de 18.000 de terenuri de fotbal, reprezintă doar o treime din totalul ariilor identificate, cartate şi încadrate pentru protejare de către WWF în ultimii ani, precizează într-un comunicat de presă WWF.

WWF face o analiză amănunţită a acestei situaţii: ”Între 2013 şi 2016, pe teren au fost evaluate peste 100.000 ha considerate potenţiale păduri virgine. Dintre acestea, 30.000 ha păduri virgine şi cvasivirgine au fost identificate, cartate şi trimise spre protecţie integrală, prin eforturile proprii ale WWF. Aceste studii acoperă suprafeţe atât din proprietatea statului, cât şi proprietăţi private.

În 2012, WWF a pus bazele legislaţiei care urma să protejeze pădurile virgine printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. În 2016, a fost creat Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine, ultimul pas necesar pentru a garanta protecţia acestor păduri. WWF a identificat şi propus spre includere peste 30.000 hectare păduri virgine, dintre care 9.200 sunt deja acceptate. Procese de identificare au fost realizate şi de alte organizaţii.

 

O treime din pădurile virgine identificate nu pot fi protejate din lipsa compensaţiilor

Din cele 22.000 de hectare evaluate de autorităţi în această etapă, 7.100 nu au putut fi adăugate în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine din cauza refuzului proprietarilor privaţi, motivaţia acestora fiind lipsa compensaţiilor.

Această validare reprezintă rezultatul unei analize realizate de autorităţile naţionale din domeniu. În cadrul a trei comisii distincte, WWF a prezentat studii pentru păduri virgine identificate în judeţele

Braşov, Sibiu, Covasna. S-au propus circa 7.000 de hectare din care au fost acceptate de către comisia de specialitate mai bine de 3.000 hectare. Aici, comisia a invalidat aproximativ 100 hectare de pădure (suprafeţe ce nu mai corespundeau criteriilor, din cauza tăierilor recente); diferenţa nu a fost inclusă în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine deoarece proprietarii, în lipsa unor compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care nu o pot folosi, au refuzat includerea proprietăţii lor în acest catalog.

 

În Mehedinţi şi Gorj

S-au desemnat circa 6.800 hectare din care s-au acceptat peste 2.800. Aproximativ 800 au rămas spre clarificare, iar restul au fost respinse de proprietari din acelaşi motiv ca cel enunţat mai sus.

 

Caraş-Severin

S-au transmis circa 8.400 hectare, dintre care s-au validat peste 3.400. Restul au rămas spre clarificare (fiind necesară o evaluare succintă pe teren de către Garda Forestieră). Astfel au fost salvate păduri importante din munţii Făgăraş, din Banatul Montan, de pe Valea Arpaşului în Sibiu sau Valea Bistriţei în Gorj. Salvarea acestor păduri s-a făcut cu sprijinul Gărzilor Forestiere din Braşov, Râmnicu Valcea şi Timişoara, precum şi prin implicarea Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) prin Direcţiile Silvice din Braşov, Sibiu, Covasna, Gorj, Mehedinţi şi Caraş-Severin (RNP a acceptat toate suprafeţele propuse mai sus).

Proprietarii privaţi care au sprijinit includerea acestor păduri virgine în Catalog sunt Ocolul Silvic Pădurile Şincii, Ocolul Silvic Arpaş, Primăria oraşului Braşov, Composesoratele Viştişoara şi Plaiul Zănogii.

Eforturile WWF continuă şi în viitor în această direcţie: atât prin participarea la comisiile de evaluare din celelalte judeţe în care s-au realizat studii (Maramureş şi Hunedoara), cât şi prin efectuarea de noi procese de identificare, cartare şi inventariere.

 

Legislaţia deficitară pune în pericol conservarea biodiversităţii din România

Mult mai multe ecosisteme forestiere ar putea fi salvate dacă statul ar acorda compensaţii juste proprietarilor privaţi. Este nevoie ca autorităţile să adopte în regim de urgenţă hotărârea de guvern referitoare la plata compensaţiilor pentru pădurile restricţionate la tăiere. Până nu se întâmplă acest lucru, soarta acestor păduri aproape unice în Europa rămâne incertă. De asemenea, în forma actuală, Ordinul de ministru nr.1417/2016 (privind înfiinţarea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine) creează dificultăţi majore în demersurile de protejare a acestor păduri, de aceea se solicită revizuirea sa şi includerea principiilor de lucru agreate de grupul de lucru naţional constituit pentru dezvoltarea acestui instrument.

 

Necesitatea realizării acestor studii

La nivel naţional, există o prevedere legală care protejează aceste păduri virgine şi cvasivirgine (prin Ordinul 3397/2012). Ocrotirea lor efectivă însă poate fi în pericol, întrucât multe din aceste suprafeţe nu sunt identificate şi protejate ca atare. Fără a avea repere clare privind localizarea şi suprafaţa acestor păduri, se poate interveni prin tăieri care le-ar putea altera structura în mod iremediabil. Aceste studii complexe permit identificarea, cartarea şi integrarea acestor păduri în Catalog – lucru ce garantează o protecţie integrală împotriva intervenţiilor umane”.

 

WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii să trăiască în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

 

Muzeul Olteniei
Anticariat
Tomograf Slatina
Academia de Baschet Ionut Dragusin