Indiscret Dezvaluiri
Voteaza Articolul

Las’ că v–o reperează dom’ Mitică


de Iancu Bâţă

Recent, plenul Consiliu-lui Superior al Magistraturii a judecat o cerere de apărare a reputaţiei profesionale, formulată la începutul anului trecut de o parte din judecătorii Tribunalului Dolj, ofuscaţi că o declaraţie a fostului preşedinte al CSM, Virgil Andreieş, le-ar fi pătat, chipurile, reputaţia. Declaraţia se referea la trei soluţii diferite date de magistraţii olteni în trei dosare cu acelaşi obiect şi aceleaşi concluzii medico-legale, fiind făcută după izbucnirea scandalului privind eliberarea din Penitenciarul Craiova a deţinutului Gorbunov, condamnat la 15 ani de închisoare pentru tentativă de omor deosebit de grav; în urma admiterii unei cereri de întrerupere a pedepsei, bazată pe un certificat medical dubios eliberat pentru o afecţiune ce putea fi tratată şi în sistemul penitenciar. Condamnatul nu s-a mai prezentat pentru executarea restului de pedeapsă la expirarea suspendării, fiind apoi suspectat de implicarea într-un dublu asasinat comis în Braşov.
Distinşii noştri concitadini din Tribunalul Dolj au considerat că afirmaţiile ex-preşedintelui CSM au “alterat încrederea opiniei publice în competenţa, imparţialitatea şi corectitudinea pe care orice cetăţean le aşteaptă de la judecători şi au adus atingere reputaţiei acestora“. Plenul Consiliului Suprem al Magistraturii a respins cererea magistraţilor olteni, astfel că aceştia, precum justiţiabila din cunoscuta schiţă a lui Caragiale, au rămas cu onoarea „nereperată”.

Reputaţie pătată
Fără a avea pretenţia că reprezint opinia publică, ci doar o voce din mulţime, sper că sunt în asentimentul cititorilor când consider că reputaţia magistraţilor olteni nu o pot „repera” nici dom’ Mitică, nici plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci numai ei înşişi, prin soluţiile pe care le dau în mod constant, prin felul în care acestea sunt conforme competenţei, imparţialităţii şi corectitudinii pe care orice cetăţean le aşteaptă de la judecători, aşa cum, pe deplin conştienţi, arătau în cererea adresată forului suprem al branşei împărţitorilor de dreptate.
În acest moment, nici eventuala soluţie favorabilă ce ar fi putut fi dată de plenul CSM, nici providenţiala intervenţie a lui dom’ Mitică însuşi, nu cred că pot „repera” onoarea terfelită a acestui tribunal, particularizat în ultimii ani în rândul instanţelor din România prin îndoielnica prestaţie a unora din completurile sale în răsunătoare cazuri ce interesau în cel mai înalt grad nu numai opinia publică din raza sa de competenţă, ci din toată Oltenia sau chiar mai mult. Fără a intra în amănunte, reamintesc doar câteva din cazurile ce au monopolizat perioade îndelungate atenţia mass-mediei, precum Cocoană, Gorbunov, Leo de la Strehaia, iar ca un corolar al acestor prestaţii, arestarea de către DNA a doi dintre magistraţii acestei instanţe, Bogdan Diaconescu şi Laurenţiu Anghel. La vremea ei, presa a relatat pe larg dubioasele soluţii sub titluri ca: “Magistraţii Tribunalului Dolj îl scapă pe Gigioc de puşcărie” (Lupa – 16.03.2011), “Tribunalul Dolj: încă un judecător arestat” (Evenimentul Zilei – 06.06.2010), “Tribunalul Dolj, târât în ruşine de angajaţii săi” (Adevărul de Seară – 21.02.2011), “Tribunalul Dolj = reputaţie pătată” (Gazeta de Sud -13.04.2011) etc., etc.
Prestaţia unora din completurile acestui tribunal au indus opiniei publice imaginea unei instanţe profund corupte, credinţa că în Craiova totul este posibil, că aici totul se poate aranja dacă ai bani ori influenţă. Influenţă da, pentru că a fi corupt nu înseamnă doar a lua mită, a primi sume de bani sau alte foloase. DEX – ul defineşte corupţia ca stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, iar Micul Dicţionar Enciclopedic (ESE, 1986) defineşte acţiunea de a corupe drept a abate de la moralitate, corectidudine sau datorie. Deci, poţi să nu primeşti mită sub formă de bani sau alte foloase. Dacă faci ceva imoral, dacă abdici de la cinste, de la imparţialitate, de la corectitudine, tot corupt înseamnă că eşti. O să încerc în ceea ce urmează să exemplific cu un caz, sau mai exact cu o întreagă pleiadă de cazuri (câteva sute) ce particularizează iarăşi (pentru a câta oară?) Tribunalul Dolj în rândul celorlalte instanţe din ţară.

Dreptatea, lăsată pe mâinile altora
În lunile ianuarie-februarie curent, atenţia opiniei publice a fost focalizată de mass-media pe consecinţele actelor normative emise de guvernul Boc pentru recalcularea pensiilor militare. Subiectul a fost ultramediatizat, nu insist. Un mare număr de foşti militari (570 numai în Dolj) au solicitat instanţelor anularea deciziilor prin care li s-au diminuat pensiile, considerându-le netemeinice şi nelegale ca  urmare a discriminării, încălcării principiului nerectroactivităţii legii, încălcării principiului drepturilor câştigate etc. În lunile martie-aprilie, aceste acţiuni au avut deja termene de judecată. În timp ce instanţele de fond din unele judeţe (Teleorman, Mehedinţi, Giurgiu, Constanţa, Olt, Braşov) şi-au asumat competenţa şi au dat câştig de cauză reclamanţilor, Tribunalul Dolj şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti în marea majoritate a acţiunilor ce au avut termen până în prezent. Spun marea majoritate şi nu toate, pentru că unele din ele au fost amânate şi repuse pe rol datorită admiterii cererii de abţinere a domnului judecător Nicu Mircea, fost militar.
Judecătorii doljeni au motivat declinarea competenţei prin aceea că deciziile de recalculare a pensiilor nu au fost emise de Casa de Pensii Dolj, ci de Casele de Pensii ale MApN şi MAI care îşi au sediul în municipiul Bucureşti.
La prima vedere, hotărârea instanţei pare justă, Codul de Procedură Civilă instituind ca regulă generală competenţa instanţei de la domiciliul pârâtului. Dar, tot Codul de Procedură Civilă specifică în art. 8 că cererile îndreptate impotriva statului, direcţiilor generale, regiilor publice, caselor autonome şi administraţiilor financiare, se pot face la instanţele din capitala ţării sau la cele din reşedinţa judeţului unde îşi are domiciliul reclamantul. Deci, instituie şi o regulă specială. Iar principiile generale de drept şi doctrină (Ilie Stoenescu, Savelly Zilberstein – Drept Procesual Civil, EDP, Buc., 1997, de exemplu) spun că, ori de câte ori pentru o anumită materie există o reglementare specială, aceasta se aplică în locul reglementării generale. Mai mult, Codul de Procedură Civilă vine şi specifică expres în art. 12 că  reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente. Şi mai mult, Legea 263/2010, publicată în Monitorul Oficial 852 din 20 decembrie 2010, lansată cu atât tam-tam de guvernarea portocalie, specifică şi ea expres, în art. 154 alin.(1), că cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Şi atunci, dacă potrivit Codului de Procedură Civilă, eu, reclamant, am ales Tribunalul Dolj prin introducerea acţiunii la această instanţă, iar cea mai recentă lege în materie spune că instanţa de la domiciliul meu, al reclamantului, este competentă, de ce domniile voastre, magistraţi doljeni, care cereţi CSM-ului să vă apere reputaţia, ne plimbaţi, pe mine şi pe alţi peste 500 de pensionari, mulţi în vârstă, destui cu probleme de sănătate, pe la Tribunalul Bucureşti şi pe la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, sunt convins, peste vreun an - doi o să ne trimită tot la Dolj?
De ce această denegare de dreptate, abdicare de la corectitudine, renunţare la a vă face în mod onest datoria? Cumva pentru că aşa vi s-a cerut la şedinţa cu preşedinţii de secţii şi judecătorii din cadrul completurilor specializate în soluţionarea dosarelor având ca obiect modul de calcul al drepturilor salariale şi al pensiilor ce a avut loc la INM în 07.02.2011? Cumva pentru că, aşa cum se zvoneşte, în Bucureşti au fost detaşaţi din provincie judecători tineri şi obedienţi, dispuşi să răspundă oricăror comandamente pentru a parveni şi a escalada rapid ierarhia socială? Cumva pentru că  sunteţi …?
Nu, domnişoarelor, doamnelor şi domnilor magistraţi ce purtaţi, probabil, lenjerie portocalie pe sub robă. Reputaţia, respectul şi prestanţa nu se acordă printr-o hotărâre fie ea şi a plenului Consiliului Suprem al Magistraturii, ci se câştigă prin activitate onestă şi comportament ireproşabil de zi cu zi. Cât despre onoarea năclăită prin aşternuturile lui Stelică al lui Dragavei, separeurile sordide, chiar dacă de afară par luxoase, ale cârciumilor frecventate de interlopii din Cetatea Banilor, meandrele conturilor bancare ale unor justiţiabili ori somptuoasele cabinete ale puterii portocalii sau de ce culoare va fi fiind ea… Las’ că  v-o reperează dom’ Milică! Pardon, Mitică!



Pe noi ne intereseaza parerea dumneavoastră! Exprimaţi-vă obiectiv în legatura cu articolul de mai sus, iar dacă "l-am ochit", aveţi colţişorul dumneavoastră de pagină. De ce facem asta? Pentru că lucrul cel mai de preţ care-i lipseşte acestei ţări este conversaţia şi posibilitatea de a citi şi analiza alte păreri ale românilor ei. Şi nu vă daţi la o parte din a ne critica.

Vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

Nume:
Comentariu:
ComentariuTankhs for the insight. It brings light into the dark!
Scris de AyejvwwQNWndfZoo
ComentariuNow I know who the bariny one is, I’ll keep looking for your posts.
Scris de JvLVEOPKYA
Pe unde se scurg banii craiovenilor

Pe unde se scurg banii craiovenilor

Ca să afli răspunsul la întrebarea “Cât ne costă artezienele pe an?”, trebuie să demarezi o adevărată operaţiune arheologică prin prevederile...
Blaga, sprijinit de PDL Vâlcea, ajutat de Boc

Blaga, sprijinit de PDL Vâlcea, ajutat de Boc

Secretarul general al Partidului Democrat Liberal (PDL), Vasile Blaga, a încercat, marţi, la Râmnicu Vâlcea, să seducă activul de partid din acest...
Vâlcov între Boc şi Blaga

Vâlcov între Boc şi Blaga

Preşedintele PDL Olt, Darius Vâlcov, are probleme în cariera politică. Cunoscut drept un apropiat al secretarului general al partidului, Vasile Blaga,...
Liberalii, cu flori prin Băileşti

Liberalii, cu flori prin Băileşti

Dorind parcă să aştearnă uitarea peste evenimentele neplăcute petrecute în ultimele luni în Băileşti, organizaţia de tineret a PNL Dolj, în...
O viaţă în slujba folclorului

O viaţă în slujba folclorului

Ion Lupu s-a născut pe 7 februarie 1951 în comuna Mateeşti şi este unul din puţinii artişti veritabili ce păstrează cu sfinţenie tradiţia cântecului...
Guvernul are soluţia pentru revigorarea societãţii OLTCHIM!

Guvernul are soluţia pentru revigorarea societãţii OLTCHIM!

Nu este pentru prima dată când o acţiune conjugată pentru repunerea pe picioare a societăţii OLTCHIM Rm.Vâlcea este dată uitării. Starea de amnezie...
“Ar trebui să se ia măsuri împotriva preoţilor masoni”

“Ar trebui să se ia măsuri împotriva preoţilor masoni”

“Cazurile de homosexualitate sunt izolate în BOR”Rep.: Tot televiziunile, de data aceasta fără ca Biserica să mai nege, au prezentat unele filmări...
„Buzunarul cu pâine”, doi actori în devenire  şi un regizor la fel

„Buzunarul cu pâine”, doi actori în devenire şi un regizor la fel

Vinerea trecută, cine a avut inspiraţia să îşi facă o rezervare la cafeneaua Play, a văzut un altfel de spectacol. „Buzunarul cu pâine”, o...
Daniel Drîgnei: „80% din furtul de material lemnos are loc în pădurile private“

Daniel Drîgnei: „80% din furtul de material lemnos are loc în pădurile private“

Aşa cum am mai spus- o, în ultima vreme Doljul s-a transformat într-o adevărată capitală a plantărilor de puieţi. Numeroase campanii, televizate...

Las’ că v–o reperează dom’ Mitică

Recent, plenul Consiliu-lui Superior al Magistraturii a judecat o cerere de apărare a reputaţiei profesionale, formulată la începutul anului trecut de o parte din judecătorii Tribunalului Dolj, ofuscaţi că o declaraţie a fostului preşedinte al CSM, Virgil Andreieş, le-ar fi pătat, chipurile, reputaţia. Declaraţia se referea la trei soluţii...
Carol I a dormit în dispensarul de la Poiana Mare

Carol I a dormit în dispensarul de la Poiana Mare

Situată la 80 de kilo- metri de Craiova, în  imediata apropiere a Calafatului, Poiana Mare s-a afirmat dintotdeauna ca o aşezare reprezentativă...
Sorinaccio cu gust de ciocolată

Sorinaccio cu gust de ciocolată

Printre cofetăriile de  renume din Craiova, datorită reţetelor inedite, se numără şi cofetăria Carul din Stele, administrată de una dintre...
7 Sport
Tudor a tras lozul câştigător

Tudor a tras lozul câştigător

CS Municipal s-a deplasat la Iaşi cu sabia deasupra capului. Vâlcenii erau la numai două puncte de retrogradare, plus o etapă în care stăteau şi...

Când n-ai ac de Cojocnean

Era să spun că lipsa de constanţă în rezultate la echipele noastre de club nu se dezminte. Universitatea Craiova smulsese un egal alb pe Giuleşti şi aici deschid paranteza. Somnul raţiunii în unele comentarii cu pretenţii naşte monştri de presă. Citesc şi nu mă satur de absurd: Rapid Bucureşti e peste Barcelona, Real Madrid, Manchester...
Învierea din noi

Învierea din noi

Într-un fel sau altul, fiecare cetăţean al planetei e un Raskolnikov. Pentru cel care ia viaţa aproapelui său există lege. Ţinându-se cont de amănuntul...
Se apropie Paştele

Se apropie Paştele

Suntem în Săptămâna Patimilor şi se apropie Paştele, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii. Se apropie vremea când noi, românii,...

Indiscreţii de Vâlcea

Microfoane în casa unui popăÎn urmă cu câteva zile, unul dintre preoţii vâlceni a găsit în casă aparatură de ascultare. Un microfon era montat într-una din prizele casei, iar celălalt sub o masă. Cică popa ar fi făcut plângere la poliţie, dar probabil că şi-o va retrage, având în vedere gravitatea faptei şi frica Arhiepiscopiei...

Indiscreţii de Olt

Florile din Slatina, atracţia hoţilor cu ştaif...Inclusiv florile puse din abundenţă de firma apropiată primarului Vâlcov! Să nu vă închipuiţi, acuma, că firma va da faliment din cauza efortului depus pentru a ,,înflori Slatina” şi a neseriozităţii unora dintre hoţi, unii cu ştaif, care subtilizează panseluţele, zambilele şi narcisele....
Indiscret Cele mai citite
Indiscret Comentarii Recente
Indiscret Parteneri
Indiscret Arhiva