Daniel Drîgnei: „80% din furtul de material lemnos are loc în pădurile private“

Aşa cum am mai spus- o, în ultima vreme Doljul s-a transformat într-o adevărată capitală a plantărilor de puieţi. Numeroase campanii, televizate sau nu, au strâns sute de voluntari care, înarmaţi cu cazmale, au plecat să cucerească „deşertul“. „Pe mine mă bucură faptul că există astfel de acţiuni, dar trebuie să înţelegeţi că ele au, în principal, rolul de a educa. Şi spun asta pentru că mulţi cred că, dacă ai plantat puieţii, este suficient ca acolo să răsară o pădure“, a declarat Daniel Drîgnei, şeful Direcţiei Silvice Dolj.

Pădurile private, vulnerabile în faţa drujbelor
Indiferent de motiv, probabil că este imposibil să vorbeşti despre problemele forestiere ale judeţului fără să treci pragul Direcţiei Silvice Dolj, instituţia în administrarea căreia sunt peste 70.000 de hectare de pădure. „În prezent, Doljul are aproximativ 87.000 de hectare de pădure, în special de salcâm, plop şi stejar, dintre care 61.000 sunt păduri de stat. Totodată, mai avem în administrare şi 10.000 de hectare de pădure privată“, a precizat Drîgnei. Acesta spune că cele mai mari probleme legate de tăierile ilegale se înregistrează în cele private care nu sunt în administrarea Direcţiei Silvice, adică aproape 16.000 de hectare de pădure. „Aproximativ 80% din furtul de material lemnos are loc în acele păduri, deoarece ele nu beneficiază de niciun fel de pază. Din nefericire, legile în baza cărora s-au retrocedat pădurile oamenilor au încurcat şi mai mult lucrurile. Mai exact, ca în cazul pădurii de la Apele Vii, oamenii au primit câte un hectar ici, două colo, astfel că ne-a fost aproape imposibil să le luăm şi pe acestea în administrare. Totuşi, după multe insistenţe am reuşit să convingem proprietarii să-şi facă asociaţii care să reunească suprafeţe mari de pădure. În acest moment avem două astfel de asociaţii, una la Apele Vii, care are peste 2.000 de hectare, şi una la Poiana Mare, unde sunt alte 1.000 de hectare. Sperăm să reuşim acelaşi lucru şi cu restul pădurilor. În celelalte situaţia este una destul de bună, chiar dacă, aşa cum prevede legea, un singur pădurar trebuie să aibă grijă de 350 de hectare de pădure “, a declarat şeful Direcţiei Silvice Dolj.

Milioane de puieţi plantaţi anual
După cum se ştie, pe lângă administrarea pădurilor existente, Direcţia Silvică Dolj se ocupă şi de cele viitoare, prin plantarea a milioane de puieţi anual. Evident, eforturile angajaţilor direcţiei sunt îndreptate către „deşertul“ din sud, adică zona dintre localităţile Dăbuleni, Daneţi, Mârşani, Ostroveni sau Celaru. „Aceasta este zona cu probleme, unde solul a devenit inutil pentru agricultură. Asta deoarece, în anii ’60, aici au fost defrişate peste 9.000 de hectare de pădure. Însă problemele au apărut cu adevărat abia după ce acele terenuri nu au mai fost irigate. Eu cred totuşi că vom reuşi să reîmpădurim toată acea zonă. Deja avem, din 2006 şi până acum, peste 2.500 de hectare de pădure nou-nouţă. Doar în această campanie de primăvară am reuşit să plantăm puieţi pe o suprafaţă de 517 hectare“, a precizat Daniel Drîgnei.

Doljul - judeţ agricol, nu forestier
Deşi recunoaşte că vrea să ridice procentul suprafeţelor împădurite ale judeţului, directorul Direcţiei Silvice Dolj spune că nu trebuie să uităm că profilul judeţului este unul agricol şi nu forestier. „Sunt mulţi care spun că procentul pădurilor din suprafaţa judeţului, care este de aproape 12%, este mic faţă de media pe ţară. Însă nu trebuie să uităm că Doljul este judeţ agricol şi este firesc să fie aşa. Nu poţi să vii acum să plantezi peste tot păduri. De fapt, ca să ştie toată lumea, noi reîmpădurim doar terenuri care nu mai pot fi exploatate agricol“, a adăugat Drîgnei, care a adăugat că, în anii următori, procentul pădurilor din suprafaţa totală a judeţului va creşte. „Noi avem pepiniere proprii, acolo unde producem puieţii care urmează să fie plantaţi. Spre exemplu, acum avem peste 11 de hectare cu puieţi de plopi, 12 hectare cu puieţi de salcâmi şi 17 hectare cu puieţi din alte specii de foioase. În plus, ne pregătim să scoatem la licitaţie alte 800 de hectare ce urmează a fi împădurite. 150 de hectare la Dăbuleni, 150 la Daneţi, 150 la Celaru şi alte 200 de hectare la Ostroveni. Estimez că, în următorii ani, vom ajunge la o suprafaţă împădurită de peste 14% din totalul suprafeţei judeţului“, a mai spus şeful Direcţiei Silvice.

În pădurile Direcţiei, furturile de lemne sunt o problemă minoră
Revenind la problemele administrării pădurilor, Daniel Drîgnei menţionează că, deşi poate fi greu de crezut, furturile de material lemnos reprezintă o problemă minoră pentru zestrea forestieră a judeţului. „Ştiu că mulţi spun că se taie într-o veselie, dar nu este deloc aşa. Este problema cu pădurile private care nu sunt la noi, dar în rest lucrurile stau bine. Noi colaborăm cu Poliţia şi cu Jandarmeria, iar zonele vulnerabile sunt permanent monitorizate. Este adevărat că şi aici înregistrăm furturi, pentru că nu putem să le depistăm pe toate, dar ele sunt minore. Am văzut că prin alte zone lucrurile stau cu totul altfel, însă la noi nu este aşa dintr-un motiv foarte simplu. Şi anume, noi nu avem păduri cu lemn de bună calitate. La noi se fură pentru foc, nu pentru mobilă“, a mai spus şeful Direcţiei Silvice, care a precizat că, după părerea sa, orice persoană care taie ilegal chiar şi un singur copac ar trebui să facă închisoare.