Tezaurul masonilor, la lătratul câinelui

Horia Nestorescu-Bălceşti, „tatăl“ colecţiei masonice
„Aici se află o colecţie de valori masonice care poate fi echivalată cu un tezaur, unic în muzeele din România. Conţine 400 de valori: bijuterii, insigne, însemne în grad sau asociative, medalii, plachete, obiecte de ritual, obiecte care au aparţinut unor personalităţi ilustre, precum şi 300 de cărţi, pro şi contra masoneriei. Este o colecţie masonică ce îmbracă toate ramurile străine şi române”, spune profesorul Nicolae Bănică-Ologu, directorul Memorialului „Nicolae Bălcescu”. Colecţia masonică a fost strânsă de Horia Nestorescu-Bălceşti, mason declarat, director al Muzeului memorial „Nicolae Bălcescu” (1968-1974, 1975-1980) şi al Muzeului Judeţean Vâlcea (1980-1989, 1992). Prin bunăvoinţa directorului Nicolae Bănică-Ologu, publicăm, în premieră, zece dintre valorile memoriale masonice, aflate la Muzeul „Nicolae Bălcescu”.

„Trei derbedei au vrut să violeze o ghidă“
De 20 de ani, tezaurul este ţinut sub cheie de directorul Bănică-Ologu. Cum? Cu metode de securitate aproape hilare, dacă nu ar fi vorba despre asemenea valori: „Avem patru agenţi de pază, angajaţi ai Serviciului judeţean de pază, plătiţi din banii muzeului. Avem şi trei câini, printre care şi un ciobănesc caucazian. Sunt răi, nici poliţia nu intră. Obiectele sunt depozitate în mape speciale, într-un birou de aici, de la conac. Camera are grilaje. Nu le duc la bancă, ne-ar costa o avere”.
Dacă la tezaurul masonic nu are aproape nimeni acces, celelalte obiecte din muzeu, aflate la vedere, sunt expuse pericolului. Din lipsa unor mijloace moderne de securitate, angajaţi ai muzeului au fost puşi în situaţii aproape limită: „Odată, trei derbedei care s-au pretins vizitatori au vrut să violeze o ghidă. Când avem grupuri, încercăm să împiedicăm eventualele furturi încuind uşile în timp ce le arătăm interiorul conacului”, mai spune Nicolae Bănică-Ologu. „Ar fi nevoie de sisteme de securizare, de camere video flexibile, de mai mult personal de specialitate, de sisteme de circuit pe telefonul mobil, în condiţiile în care nicio reţea de telefonie nu funcţionează, în afara celei a Romtelecom. Şi care, din când în când, cade.”

Masonii vor investi 6 miliarde lei în restaurarea bisericii conacului
Majoritatea angajaţilor muzeului nu au văzut niciodată tezaurul masonilor. Cât despre publicul larg, nici gând! Este adevărat, metodele de securitate sunt primitive, dar, cu măsuri sporite de protecţie şi pază, se pot organiza, din când în când, expoziţii. Îl întrebăm pe Nicolae Bănică-Ologu de ce atâta secretomanie pentru o colecţie care, deşi exclusivistă şi emanaţie a unei organizaţii discrete, este totuşi un bun naţional: „Nu le-am pus la vedere din cauza disputelor dintre lojile masonice din România. Am avut intenţia să facem o sală, un cabinet de prezentare a acestor valori, însă au apărut alte priorităţi. În condiţiile în care biserica Bălceştilor, aflată în parcul conacului, este în curs de restaurare, prin finanţarea a două loji masonice din Bucureşti, loja «Constantin Bărbulescu» şi loja «Noul Orient», dar şi a unor oameni cu puternică forţă economică, şi ei «fraţi», nu am dorit să forţăm nota. Aşa că am valorificat aceste bunuri spre un public-ţintă cu ocazia unor manifestări ştiinţifice multe organizate aici”, mai spune directorul muzeului. Potrivit acestuia, pe 6 iulie a.c., ar trebui să înceapă lucrările de restaurare a bisericii, iar avizul estimativ minimal este de 6 miliarde lei. Prin urmare, „fraţii” îşi vor pune buzunarele la bătaie.
Surse bine informate au declarat pentru Indiscret în Oltenia că într-un viitor nu foarte îndepărtat, în apropierea bisericii pe care o vor restaura, pe banii lor, masonii vor construi şi un complex care va conţine săli de ritual, spaţii de cazare, săli de conferinţe etc. Profesorul Bănică-Ologu nici nu confirmă, nici nu infirmă însă această informaţie.

Teama de „Codex Aureus“?
Disensiuni pe tema „monopolizării” tezaurului masonic de la Bălceşti au devenit publice în anul 2006. Atunci, Marea Lojă a Austriei, prin Marele Maestru al Marii Loje a Austriei, Michael Kraus, a solicitat Marelui Maestru Eugen-Ovidiu Chirovici al Marii Loji Naţionale din România (MLNR), cu împrumut, trei şorţuri masonice din colecţia Memorialului „Bălcescu”, pentru expoziţia organizată la Muzeul Masonic de la castelul Rosenau. Însă, obiectele nu au ajuns la expoziţie, deşi MLNR şi-a asumat responsabilitatea păstrării acestora în deplină securitate şi readucerea în ţară în aceleaşi condiţii în care au fost preluate.
„Refuzul meu a atras un conflict mediatic şi relaţional început la acest conac şi terminat pe masa ministrului de atunci al culturii, Adrian Iorgulescu. Acesta nu a avizat certificatul de export al obiectelor şi bine a procedat”, spune directorul Bănică-Ologu. El recunoaşte că a făcut tot ce s-a putut ca obiectele să nu părăsească muzeul. Motivul? Din teama să nu se cadă în capcana „Codex Aureus”, a falsificării, a deteriorării, a punerii în vânzare pe internet: „Pericolul de efracţie fizică şi prin influenţă poate apărea oricând, în condiţiile în care aceste bunuri masonice sunt unicat.”

Ultima restaurare interioară în 1948
Directorul Bănică-Ologu vorbeşte şi despre bucuria refacerii acoperişului, şi despre speranţa consolidării clădirii, care se impune cu necesitate: „Expunerea colecţiei ridică foarte multe alte probleme. Cu siguranţă, Memorialul «Nicolae Bălcescu», unde sunt depozitate importante valori ale masoneriei şi nu numai, a cunoscut în ultimul timp transformări radicale în bine. Aici, cu sprijinul Consiliului Judeţean Vâlcea, dar şi cu propriul buget, s-a făcut o reparaţie capitală a acoperişului, ceea ce a afectat cealaltă parte a bugetului, destinat altor cheltuieli pentru manifestări, pentru personal etc. Pentru conac se impune continuarea lucrărilor de consolidare, în condiţiile în care în toată clădirea nu există un punct de ciment. Este necesară restaurarea interioară, nefăcută din anul 1948, schimbarea unei părţi a expoziţiei de bază, sursă proprie de alimentare cu apă etc. Ar putea rezulta, dacă vom găsi bani, o construcţie care să reziste 200 de ani. Am bucuria că am făcut paşi mari înainte, căci în urmă cu doi ani prin acoperişul conacului se vedea cerul”.

Moneda „bătută“ la iniţiativa masonului Isărescu
Pentru cinstirea memoriei lui Nicolae Bălcescu, în urmă cu câţiva ani, la iniţiativa guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, vâlcean şi mason, a fost bătută, prin BNR, o medalie cu 990 la mie aur, de 32 de grame. „Sunt doar 250 de exemplare, iar una mi-a fost oferită. La vremea aceea un exemplar costa în jur de 40 de milioane, acum, probabil, o jumătate de miliard. O ţin bine ferită. Nu vreau ca fiică-mea sau fiul meu să îşi facă bijuterii din ea”, spune, mai în glumă, mai în serios, Nicolae Bănică-Ologu.