Mogoş Jr., politicianul din spatele tatălui

Reporter: Care ar fi primele trei lucruri pe care le-ai face dacă ai ajunge preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj?
Dan Mogoş: Ca să ajung preşedinte de Consiliu Judeţean, în primul rând ar trebui să candidez. Momentan, simt că ar mai trebui să treacă mai mult de un mandat de consilier judeţean pentru ca un om politic să fie capabil să exercite cu succes o asemenea funcţie. Asta nu înseamnă că nu am nişte idei conturate, idei care, dacă vor deveni realitate, vor îmbunătăţi viaţa multor cetăţeni ai judeţului nostru. În primul rând, aş organiza o întâlnire de lucru între primarii comunelor din jurul Craiovei (Işalniţa, Mischii, Şimnic, Cârcea, Coşoveni, Podari, Gherceşti, Pieleşti) şi primarul Craiovei, întâlnire la care am discuta cu toţii despre un plan de urbanism şi prin care să hotărâm unde se va dezvolta zona sau zonele industriale, zonele rezidenţiale etc. Din păcate, în acest moment toată dezvoltarea din Craiova, cât şi din comunele din jurul Craiovei, este haotică. În majoritatea zonelor alternează case de locuit cu hale de producţie, nu există spaţii verzi, oraşul şi comunele dezvoltându-se într-un mod care nu are nimic de a face cu o concepţie europeană de urbanism.
În altă ordine de idei, m-aş ocupa cu mai mare uşurinţă de anumite lucruri pe care le-am început deja în judeţ şi anume de trecerea portului Bechet în administrarea Consiliului Local Bechet. În acest fel, toate veniturile produse de acest port nu se vor mai duce către SPET Giurgiu, ci către Consiliul Local Bechet. M-aş ocupa, de asemenea, de dezvoltarea Parcului Industrial Dolj, proiect care s-a dovedit a fi viabil şi care, după părerea mea, ar trebui dezvoltat, mai ales că prin contribuţia PNL Dolj şi a ministrului Mihai Voicu, Consiliul Judeţean Dolj a primit de la guvern cele 286 de hectare necesare acestei dezvoltări.

Rep.: Câtă politică există în administraţia doljeană?
D.M.: Eu, până acum, în scurta mea viaţă politică, printre altele, m-am remarcat şi prin faptul că am fost un om sincer, chiar dacă acest lucru mi-a adus uneori şi neplăceri. Eu fac parte din acea categorie de politicieni care cred că este corect să-i spunem electoratului adevărul, chiar dacă uneori este neplăcut, decât să-i spunem o serie de minciuni roz. Ca să vă dau un răspuns direct la întrebarea dumneavoastră, da, cred că este multă politică în administraţia doljeană. Mai cred însă că este normal acest lucru. Orice guvern vine „la putere” cu o serie de programe care nu pot fi transpuse in realitate decât cu oamenii care sunt implicaţi în administraţie şi care doresc sincer să facă acest lucru. Niciun guvern PNL nu-şi poate realiza programul de guvernare liberal cu oamenii PD-ului din administraţie. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, fiecare dintre noi avem convingeri politice şi acţionăm în acest sens. Abia atunci când administraţia este politizată „pe faţă”, activitatea unui guvern poate fi evaluată şi sancţionată corect.


Învaţă din colaborarea cu Mihai Voicu şi Bogdan Olteanu

Rep.: În cazul în care ar avea de ales, cu cine ar prefera să se aşeze Dan Mogoş la masa negocierilor: Radu Berceanu sau Ion Prioteasa?
D.M.: Sigur că eu aş prefera să mă aşez la masa discuţiilor cu cineva din PNL care ar ieşi preşedinte al Consiliului Judeţean. Dar dacă ar fi să aleg pe cineva dintre Ion Prioteasa şi Radu Berceanu, vreau să vă spun că nu am prejudecăţi sau preferinţe. Eu o să mă aşez la masă şi cu Berceanu şi cu Prioteasa pentru că fiecare dintre cei doi este un partener de negocieri şi, dacă ar fi să hotărasc eu, aş bate palma cu acela care ar avantaja cel mai mult politica PNL Dolj.

Rep.: Idealul de om politic al lui Dan Mogoş este Tăriceanu, Mihai Voicu sau Bogdan Olteanu?
D.M.: Fiecare individ, înainte de a fi om politic, este totuşi un om, iar acest lucru presupune o sumă de caracteristici şi bune, şi mai puţin bune. Ca urmare a acestui lucru, nu cred că există om polic ideal. În politică, eu cred că ai mereu de învăţat de la cineva, atât lucruri bune, cât şi lucruri lipsite de inspiraţie. Eu, practic, încerc sa reţin din abilitatea politică a lui Mihai Voicu şi a lui Bogdan Olteanu (care s-au dovedit a fi nişte negociatori foarte buni), din capacitatea de comunicare a Adrianei Săftoiu, precum şi din capacitatea de muncă a lui Tăriceanu. Până la urmă, cred că trebuie să ai şi şansa de a fi în anturajul unor oameni de unde să ai ce învăţa, cât şi calitatea de receptor. Eu personal cu Tăriceanu am interacţionat mai puţin, dar mă bucur foarte mult că am fost în preajma unor oameni ca Mihai Voicu şi Bogdan Olteanu.


Liberalii, cea mai democratică organizaţie

Rep.: Sunt greu de obţinut, în România, fondurile SAPARD?
D.M.: Prin această întrebare mă faceţi să revin la ideea de mai sus. Este dificil pentru cineva care nu cunoaşte cum funcţionează sistemul să acceseze fondurile de dezvoltare rurală, deoarece se cer o serie de documente pentru a căror obţinere este necesar un consum mare de timp şi nervi.
Ca om care am trecut prin foarte multe ca să obţin aceste fonduri, aş dori să fac două precizari: în primul rând este total falsă ideea că pentru a obţine aceste fonduri trebuie să ai relaţii şi, în al doilea rând, este foarte important să vă alegeţi un consultant capabil, care să mai fi scris şi implementat astfel de proiecte.

Rep.: Cum ai caracteriza, în trei fraze, organizaţia judeţeană a PNL?
D.M.: În primul rând, vreau să remarc că este cea mai democratică organizaţie de partid dintre toate organizaţile de partid care există în judeţul Dolj. De asemenea, ca întreg partidul, este o organizaţie care nu se bazează pe un „om locomotivă”, ci este o organizaţie în care deciziile se iau într-adevăr prin discuţii ce au la bază argumente pertinente. Şi pentru că m-aţi rugat să fac o caracterizare în trei fraze, în încheiere aş spune că este o organizaţie care a fost puternic susţinută de la centru în toate demersurile, dar peste care trebuie să mai treacă puţin timp pentru a atinge omogenitatea pe care eu mi-o doresc pentru PNL Dolj.

Rep.: Ce-i lipseşte PNL-ului Dolj la ora actuală pentru a deveni prima forţă politică în judeţ?
D.M.: Să ştiţi că, deşi nu pare, organizaţia PNL Dolj este, de fapt, o organizaţie tânără. Practic, în 2005 a fost prima dată în istoria PNL Dolj când toată organizaţia a dat dovadă de maturitate politică. Spun asta pentru că este prima dată când în urma unor alegeri în care fiecare dintre candidaţi şi-a jucat bine şi până la capăt şansa, organizaţia nu s-a divizat. În momentul când s-a înfiinţat PLD Dolj, niciunul dintre oamenii pe care PNL Dolj se baza nu a plecat la PLD. După părerea mea, acesta a fost, de fapt, semnalul că organizaţia PNL Dolj este pe un drum corect şi ascendent. Orice organizaţie politică este rezultatul oamenilor ce compun acea organizaţie. În PNL Dolj nu au venit oameni cu state vechi privind activitatea politică, iar lucrul acesta consider că este un bun câştigat. Chiar dacă nu am fost pe primul loc în judeţul Dolj, consider că pentru noi este mai bine să ne automodelăm reciproc şi să venim „pe piaţă” cu oameni a căror mentalitate este formată după Revoluţie.


„Ford, Electroputere şi în viitor Uzina de Avioane sunt realizările liberale“

Rep.: „Ofensiva tinerilor“ a fost un simplu slogan electoral în 2004 sau chiar s-a schimbat ceva la acest capitol?
D.M.: Aici, las cititorii dumneavoastră să ne judece, plecând de la premisa că în PNL Dolj media de vârstă a Biroului Judeţean de conducere este de cca 35-36 de ani, că avem o serie de tineri în funcţii de conducere, funcţii în care în afara cunoştinţelor proprii au fost susţinuţi şi de structurile de partid.

Rep.: După patru ani în care PNL-ul a fost la guvernare, ce-au reuşit liberalii să schimbe în „judeţul roşu“?
D.M.: În primul rând, nu cred că judeţul Dolj este un judeţ roşu, iar în al doilea rând cred că au reuşit să schimbe multe mii de vieţi. Aş vrea aici să reamintesc cititorilor de privatizarea de succes a fabricii Daewoo, preluată de FORD, privatizarea care a fost făcută de guvernul Tăriceanu, privatizarea Electroputere, unde sunt convins că nu se vor „construi blocuri pe liniile de cale ferată”, aşa cum prognostica un om care în România, din păcate, aplică o „politică schizoidă”, privatizarea Avioane Craiova, care, din informaţile mele, se va realiza până la sfârşitul mandatului guvernului Tăriceanu, sprijinirea dezvoltării infrastructurii (mă refer la drumul expres Craiova - Piteşti), care va începe în mandatul guvernului Tăriceanu, la Spitalul Regional, unde peste trei luni vor începe lucrările.


„Nu am fost incompatibil!“

Rep.: Dacă Dan Mogoş senior ar fi ales PSD, în detrimentul PNL, Dan Mogoş jr. ar fi luptat acum sub comanda lui Ion Prioteasa?
D.M.: Nu, cu siguranţă nu. Din acest punct de vedere, eu pot să spun cu plăcere că la noi în familie nicio decizie nu ne-a fost impusă. Deşi retrospectiv recunosc că în anumite cazuri sfaturile date de tata au fost mai bune decât deciziile pe care le-am luat eu la momentul respectiv, singur am ales să mă înscriu în PNL, iar tata nu a fost membru nici măcar al partidului comunist. Niciodată familia nu mi-a influenţat deciziile politice.

Rep.: A fost Dan Mogoş incompatibil sau nu?
D.M.: Răspunsul este foarte simplu şi plastic: NU. Iar acest răspuns nu este o invenţie a mea, ci este părerea celor doi jurişti, atât al Consiliului Judeţean Dolj, cât şi a Prefecturii Dolj, care mi-au dat puncte de vedere scrise în acest sens.

Rep.: De ce ai renunţat la calitatea de ales în detrimentul postului de la Prefectură?
D.M.: Consider că un om potitic trebuie să cunoască diferitele feţe ale sistemului. Timp de trei ani şi jumătate, am fost consilier judeţean şi am invăţat multe lucruri. Activitatea de la Prefectură pot spune că îmi oferă o altă viziune a modului de lucru cu un sistem care, în final, ne reglează vieţile. Cred că un om politic este cu atât mai eficient, cu cât are o viziune de ansamblu mai bună asupra sistemului. Pe de altă parte, activitatea politică în cadrul partidului îmi solicită mult mai mult timp deoarece suntem în precampanie electorală şi eu am fost ales director de campanie electorală pe judeţul Dolj, poziţie din care doresc să obţin rezultate mai bune decât predecesorii mei.