Unitatea politică dăunează grav slătinenilor

Liderii PSD şi PNL, ca fraţii
Noul preşedinte al social-democraţilor din Olt, Paul Stănescu, are o relaţie “excelentă” cu fostul şi actualul lider al liberalilor olteni, Ioan Ciugulea. Ea a fost verificată în timpul guvernării PSD-PDL. Atunci, Stănescu s-a opus din răsputeri schimbării majorităţii din CJ Olt şi schimbării lui Ciugulea din funcţia de vicepreşedinte al administraţiei judeţene. Ajutorul primit atunci de la Stănescu a fost “întors” de Ciugulea în urmă cu două luni, când acesta a bătut judeţul pentru a-i convinge pe primarii liberali să-i determine pe liderii organizaţiilor locale ale PSD ca să-l sprijine pe Stănescu la şefia PSD Olt, pentru că “ei doi fac o echipă bună”. Ba, mai mult: Ciugulea a ieşit public şi a declarat că dacă Stănescu pierdea şefia PSD în favoarea fostului lider Ion Toma, PNL ar fi schimbat majoritatea în CJ Olt, trimiţându-i pe social-democraţi în opoziţie la nivel judeţean.  Înainte de alegerile din PSD Olt, frăţia dintre liderii judeţeni ai PSD şi PNL pare să se fi… lărgit, făcând loc şi preşedintelui PDL Olt, Darius Vâlcov.

Frate cu dracul şi după ce au trecut lacul
Un vechi proverb spune că unii oameni sunt în stare să se facă frate cu dracul pentru a trece lacul (a se citi atingerea obiectivului propus). În politica din Olt, cei doi fraţi s-au făcut frate cu dracul (aşa cum era considerat liderul PDL Olt, Darius Vâlcov) pentru a se menţine la putere în propriile organizaţii şi pare că au rămas aşa şi după ce au trecut… lacul alegerilor interne. Motivul îl reprezintă interesele personale şi cele ale grupurilor de interese ale celor trei lideri.
Potrivit unor surse, pacea politică judeţeană s-ar datora dorinţei de a rămâne la putere a PNL concomitent cu semnarea unui transfer, este adevărat, neoficial, al liderului PDL Olt, Darius Vâlcov, şi al câtorva apropiaţi ai săi la PSD.
“Din ce ştiu eu, există o înţelegere cu Darius Vâlcov ca el să candideze în 2012, la alegerile locale, pentru fotoliul de edil al Slatinei, din postura de reprezentant al PSD. Oficial, nu poate trece la noi mai devreme cu şase luni de data alegerilor pentru că-şi pierde mandatul şi se pot organiza alegeri parţiale…Până atunci, s-a decis ca Stănescu să nu-l atace pe Vâlcov şi nici acesta să nu mai spună ceva defăimător despre preşedintele CJ Olt. Fiecare îşi vede de ale lui, probleme şi afaceri”, ne-a declarat un apropiat al liderului social-democrat. Acesta a mai afirmat că Vâlcov nu ar fi singurul membru marcant al PDL care ar urma să-şi schimbe partidul înainte de alegerile din 2012. Sursa noastră a susţinut că o contribuţie importantă la prietenia dintre liderii PSD şi PDL Olt a avut-o şi soţia democrat-liberalului Darius Vâlcov, Lavinia Şandru, preşedintele PIN, dar şi o apropiată a preşedintelui PSD, Victor Ponta.

Cum se ajută liderii politici de la Olt
Primul care a vrut să scape de un coleg de partid devenit incomod a fost mai-marele PSD Olt, Paul Stănescu. În urmă cu aproape trei luni, când pare să se fi parafat înţelegerea dintre mai-marele PSD Olt, Paul Stănescu, şi Darius Vâlcov, liderul PDL Olt, primul i-a cerut celui din urmă să-l scape de Alexandru Măceşeanu, secretarul oranizaţiei slătinene, de la conducerea Companiei de Apă Olt, unde deţinea funcţia de director adjunct. Eliberat din funcţia deţinută, acestuia ar fi trebuit să-i scadă influenţa în organizaţie. Acum mai bine de două săptămâni, a venit rândul lui Stănescu să-l scape pe Vâlcov de preşedintele companiei amintite, Gheorghe Buică, coleg devenit incomod. Cum ar fi fost prea aproape faţă de “cooperativa politică” de la Olt, cel ce a propus eliberarea din funcţie a fost liderul PNL Olt, Ioan Ciugulea. Şi… tot aşa. Stănescu îl păstrează pe democrat-liberalul Vladu în fruntea Spitalului Judeţean de Urgenţă Olt, primind la schimb necontestarea deciziilor preşedintelui CJ Olt, şi lider al social-democraţilor, de numire în fruntea spitalelor de la Schitu şi Scorniceşti a doi pensionari pe caz de boală. Dacă managerul de la Scorniceşti, Tiberiu Mateescu, a fost pensionat pe motive de inimă, Taifas, de la Spitalul de Psihiatrie Schitu, a fost pensionat, susţin surse demne de încredere, pe motive de “deranjament la cerebel”.

Opoziţia puterii slătinene, în… concediu prelungit
În lipsă de resurse financiare, ca urmare a poverii reprezentate de împrumuturile publice, municipalitatea slătineană a decis ca acum, în timp de criză, să mai pună un bir. Unul care nu este deloc de neglijat. Tot gândindu-se ei ce să inventeze, au ajuns la concluzia că proprietarii de maşini, persoane fizice sau juridice, au ceva venit şi din ceea ce deţin ar putea fi obligaţi să sprijine şi primăria. Aşa s-a decis să se impună o taxă de parcare pentru toţi proprietarii de maşini. Nu au făcut nicio diferenţă între posesorii de autoturisme fabricate de marii constructori de maşini şi cei care au pe numele lor o amărâtă de Dacia veche de 20 de ani. Departajarea sumelor pe care trebuie să o plătească proprietarii de maşini este făcută în funcţie de domiciliul acestora. Cei care stau în zona centrală, numită şi zona A, plătesc mai mult, cei ce locuiesc la periferie trebuie să achite mai puţin. Sumele pe care aceştia trebuie să le plătească sunt cuprinse între 100 şi 150 de lei. Doar dacă sunt persoane fizice, dacă proprietarii de maşini sunt firme, atunci sumele cresc simţitor de cel puţin 3-4 ori.
Achitarea tichetului de parcare nu le permite deţinătorilor să-şi lase autoturismul pe orice loc de parcare. Dacă doresc să-şi lase maşina în parcările din apropierea marilor magazine sau cele de lângă pieţe, toate fiind parcări cu plată, ei trebuie să scoată din buzunare sau conturi alţi bani… pentru asta-i altă distracţie.
Faptul că numărul locurilor de parcare din Slatina este de cel puţin trei ori mai mic decât cel al maşinilor nu-i interesează pe cei aflaţi la putere în Slatina, dar nici pe opozanţii primarului, încă democrat-liberal. La urma urmei, înţelegerea dintre liderii politici nu prevede apărarea intereselor cetăţenilor, ci doar pe ale lor şi pe cele ale acoliţilor lor.