Siluana Vlad, stareţa cu aplecări sexologice

În tinereţile sale, Siluana Vlad, actuala stareţă a mânăstirii Jitianu, preda socialismul ştiinţific şi de la înălţimea catedrei înfiera cu mânie proletară „binefacerile religiei”. La vremuri noi însă, şi discursul s-a schimbat. Radical, e-adevărat, dar cine să observe? Femeia noastră a uitat de Marx, de Engels şi brusc şi-a întors chipul spre Dumnezeu. Această schimbare a fost prinsă din zbor de ex-Mitropolitul Olteniei, Teofan Savu, care, peste noapte, a făcut-o stareţă peste Jitianu. Anii au trecut şi talentele pedagogice ale Siluanei şi-au făcut din nou simţite prezenţa, de această dată uitând de egalitarismul total şi preferând să meargă în şcoli pentru a le explica tinerelor cât de mult păcătuiesc atunci când avortează. Înarmată cu aceste cursuri de sexologie, ea a bătut şi la poarta Seminarului Teologic de la Mofleni, însă a fost izgonită fără ceremonial.

Mizerie cruntă
Ocupată cu sexologia, Siluana Vlad nu are timp să se ocupe de îngrijirea mânăstirii a cărei stareţă a ajuns, aşa că toţi pereţii sunt coşcoviţi, iar muzeul este închis, neavând actualmente nici măcar o plăcuţă care să atragă privirile vizitatorilor. Nu este îngrijit nici măcar mormântul fostului vicar administrativ al Arhiepiscopiei Craiova, Laurenţiu Busuioc, cel care a primit titlul de „specialist în sexologie“ din partea lui Cristian Vasile în cartea „Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist”, apărută la Editura Curtea Veche, Bucureşti. La pagina 103, se arată că „poziţia episcopului contra lui Laurenţiu Busuioc se explică prin faptul că acesta s-a compromis printr-o serie de relaţii amoroase cu câteva femei”. Dacă Siluana Vlad nu se îngrijeşte de mormântul lui Laurenţiu Busuioc, ar putea să o facă femeia în braţele căreia a murit ca urmare a excitantelor ce le folosea şi al cărei nume nu îl dăm din cauza vârstei sale venerabile.
Unul dintre cei care au luat atitudine faţă de această neglijenţă crasă este preotul Viorel Toană, cel care din buzunarul propriu ridică o catedrală grandioasă. Vocea sa baritonală i-a trezit pe preoţi din cucăiala specifică şedinţelor pe care Teofan le ţinea: „Mânăstirea Jitianu este în paragină. Stareţa ar trebui să se ocupe mai mult de îngrijirea ei!“ Evident, Teofan nu s-a obosit să-şi deranjeze protejata.

Promovaţi-o!
Având în vedere „marile“ merite ale Siluanei Vlad, cunoscute în satul Branişte, pe teritoriul căruia se află mânăstirea, nu este de mirare că locuitorii aşezării nu calcă pragul mânăstirii şi abia de hram s-au strâns ceva credincioşi din Craiova şi alte localităţi. Cum BOB recunoaşte valabilitatea hirotoniilor anglicane, unde femeile pot ajunge episcoape, iar Siluana ţine în aceeaşi mână bastonul de stareţă şi alături crucea, simulând cârja episcopală, o soluţie ar fi promovarea ei ca arhieriţă, iar noul mitropolit să numească o nouă stareţă care să scoată mânăstirea Jitianu din paragina în care se află.