Cheia discordiei din Basarabi

În urmă cu aproape 11 ani, mai exact la 1 iuniei 1999, Camelia Răboveanu-Pricină, pe atunci referent cultural cu atribuţii de responsabil de cămin cultural, a înfiinţat un grup vocal mixt alcătuit din elevi din Basarabi. Pe parcurs, interpreţilor li s-au adăugat şi câţiva dansatori, dar şi câţiva instrumentişti, grupul vocal transformându-se treptat într-un ansamblu folcloric. Acest nucleu a funcţionat, după cum spune fondatoarea sa, vreme de cinci ani, fără întrerupere. „Am lucrat la Căminul Cultural până în anul 2004, dar cu copiii am continuat să colaborez până în 2005, când activam ca profesor la Şcoala de Artă «Cornetti» din Craiova. Apoi am rămas cu serviciul în Craiova şi am pierdut legătura cu ansamblul“, spune Camelia Răboveanu-Pricină. De aproximativ un an şi jumătate, aceasta a revenit în Basarabi, unde s-a întâlnit cu câţiva dintre membrii ansamblului şi, în urma discuţiilor purtate, a decis să reia activitatea artistică. Nu mai este orchestră, dar profesoara a făcut rost de câteva negative muzicale pe ritmurile cărora copiii pot cânta şi dansa. Un singur impediment stă însă în calea bunului mers al activităţii. „Acum sunt în ansamblu 20 de copii din Basarabi, Calafat şi Maglavit. Nu avem însă posibilitatea să facem tot timpul repetiţii. În cămin s-a amenajat o cameră, dar domnul Roşu, referentul de acum, nu ne lasă să o folosim. Nu vrea să ne dea cheile. Astă-vară ne ţinea pe afară ca pe ultimii oameni. În urmă cu o lună s-au finalizat lucrările la camera din cămin, dar domnul Roşu nu vrea să ne dea cheile“, adaugă Camelia Răboveanu-Pricină. Aceasta adaugă faptul că la Revelionul 2009-2010 actualul responsabil cu cultura din Basarabi, în calitatea de delegat sătesc, „i-a taxat“ pe câţiva elevi care au organizat o petrecere în şcoală cu câte 10 lei: „Când am aflat de la copii că le-a cerut bani pentru petrecere, l-am întrebat de ce a făcut asta. La scurt timp după discuţia privitoare la acest aspect, domnul Roşu a cumpărat un DVD pentru cămin“.

Ansamblul, recunoscut „afară“
Aceasta menţionează că ansamblul se poate mândri cu numeroase participări la diverse festivaluri atât în ţară cât şi în străinătate, având mai mult de 50 de diplome adunate. „Localitatea Basarabi este prima localitate din România care face parte dintr-o înfrăţire tripartită, alături de Kosova din Bulgaria şi de Ţărnaika din Serbia, care, la rândul lor, sunt sate româneşti din ţările amintite. Am fost în cele două localităţi, dar şi în altele, am făcut schimb de experienţă şi ne-am făcut o mulţime de prieteni în ţările vecine. Am participat la patru ediţii ale Zilei Satului – organizate de mine –, manifestare care a devenit festival internaţional. De curând, am participat la o emisiune a postului ETNO TV şi am făcut ca o ţară întreagă să audă de Basarabi“, mai precizează fostul referent cultural.

O cameră polivalentă
În ceea ce-l priveşte pe actualul referent, Sandu-Constantin Roşu spune că nu se opune organizării de activităţi culturale în camera proaspăt renovată, dar că nu poate nici să renunţe definitiv la încăpere în favoarea ansamblului. „Eu am o colaborare bună cu doamna Camelia, dar nu pot să-i dau de tot această sală. Este singura sală funcţională din tot căminul. În sala aia se dezbracă şi arbitrii care vin la meciurile de fotbal, se joacă şi tenis, şi şah, se şi votează când este nevoie. Eu răspund de mai multe probleme din această comună, fiind şi reprezentantul satului la primărie. Îi pun sala la dispoziţie de câte ori are nevoie, dar nu pot să renunţ de tot la acea încăpere“, spune Sandu-Constantin Roşu, adăugând că „în felul ăsta, îmi iau dreptul la muncă. O sprijin, o ajut, dar nu pot să-i dau cheile“. Cât despre cumpărarea DVD-ului cu care a dotat Căminul, actualul referent cultural a motivat că tocmai de aceea a adunat banii de la adolescenţii care s-au distrat în şcoală la cumpăna dintre ani.

Câteva mici diferenţe între prezent şi trecut
Fostul referent cultural Camelia Răboveanu-Pricină a absolvit Facultatea de Filologie din Craiova şi a urmat cursurile Şcolii de Artă „Cornetti“ din Craiova, secţia canto popular, la clasa prof. Paula Dogăroiu. Despre succesorul său în funcţie, aceasta menţionează că este de profesie strungar. Referindu-se la activităţile desfăşurate de fiecare în parte pe linie de cultură, Camelia Răboveanu-Pricină spune că nici nu se compară. „Pe vremea când eram referent cultural, respectam atribuţiile de serviciu prevăzute în fişa postului, activităţi care la domnul Roşu nu se văd. Poate şi fişa postului s-o fi schimbat între timp, dar cred că o parte dintre atribuţii mai sunt valabile“, conchide Camelia Răboveanu-Pricină. Să stea oare şi aceste motive la baza temerii pierderii dreptului la muncă de către actualul referent cultural?