Pericol la prima zgâlţâială

Rezistenţa seismică a blocurilor, dosită sub termoizolare
„Conform legii, responsabilitatea expertizării construcţiilor revine asociaţiilor de locatari, însă nici administraţiile publice locale nu pot sta de-o parte, la adăpostul legii. În virtutea acestei datorii asumate, am dispus ca primăriile să dea sprijinul necesar în acţiunile specialiştilor de expertizare a blocurilor de locuinţe. Anul trecut, am intervenit personal pentru reactualizarea Hotărârii nr. 7 din 21 martie 2007 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, sens în care am lansat către toate primăriile din judeţ adresa nr. 5200/30 aprilie 2009, prin care i-am rugat pe primari să prevadă în bugetele locale fondurile necesare pentru anul 2010 în vederea continuării programului de inventariere şi identificare a construcţiilor de locuinţe care necesită expertizare şi consolidare. Pentru acest ultim gen de lucrări însă, fondurile ar fi trebuit să se regăsească în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, tot aşa cum s-au prevăzut bani pentru izolarea termică a construcţiilor. Or, ca să închidă gura autorităţilor judeţene, Guvernul a ales o soluţie cel puţin bizară pentru circuitul fondurilor, acestea fiind repartizate direct primăriilor. De ce a preferat această variantă? Deoarece consiliile judeţene n-ar fi admis ca ridicarea gradului de confort energetic să se realizeze fără o prealabilă expertizare sub aspectul rezistenţei seismice a blocurilor de locuinţe”, se arată într-un comunicat de presă al preşedintelui CJ Vâlcea.

Deficienţe grave de proiectare şi execuţie
 Ion Cîlea e circumspect faţă de prevenţia Institutului Naţional de Fizică a Pământului din România, care, prin specialiştii săi, susţine că la noi nu se va întâmpla prea curând un seism de mare intensitate. „Însă, vrem sau nu vrem să credem, trebuie să ţinem totuşi seama de periodicitatea cutremurelor care s-au produs în România şi că ciclul acestora variază, prin tradiţie, între 32 şi 40 de ani. În secolul trecut, au avut loc trei mari cataclisme, din care două de 7,4 şi unul de 7,3 grade pe scara Richter, în anii 1908, 1940 şi 1977, la care s-au mai adăugat altele două de mai mică intensitate (6 şi 6,2 grade), în anii 1986 şi 1990. Chiar dacă s-a răsturnat într-un fel ciclicitatea, avem mari obligaţii în a interveni cu măsuri preventive, cât încă nu e prea târziu, pentru ca un eventual cutremur să nu ne pedepsească scump pentru neglijenţa şi ignoranţa noastră.
În primul rând, specialiştii sunt unanim de acord că, în perioada 1963-1977, când a avut loc o explozie în construcţia de locuinţe, s-au manifestat deficienţe grave de proiectare şi execuţie, nefiind luat în calcul, la proporţiile reale, raportul dintre rezistenţa blocurilor şi posibilele efecte ale unor mişcări seismice de intensitatea celor anterioare. Grav este şi faptul că, liniştiţi de afişajele acelor buline roşii doar pe blocurile „strămoşeşti”, construite înainte de 1940, locatarii nu conştientizează pericolul la care sunt expuşi”.

Programul naţional de consolidarea clădirilor, complet neglijat
„O recentă statistică la nivel naţional este totuşi de natură să dea mari frisoane. Este vorba despre faptul că Programul naţional de consolidare a clădirilor, lansat cu 12 ani în urmă şi cu termen de finalizare în 2009, a fost complet neglijat, în toată această perioadă fiind consolidate prin cămăşuire betonată doar 10 blocuri de locuinţe”, se arată în documentul CJ Vâlcea.
Potrivit aceluiaşi comunicat, locatarii şi agenţii economici au avut rolul lor nefast în deteriorarea clădirilor: ” La blocurile vechi s-au mai adăugat şi cele mutilate de diferiţi locatari şi agenţi economici prin amenajările de magazine şi unităţi de prestări servicii sau prin intervenţii iresponsabile asupra structurii portante a construcţiilor din motive de confort casnic. La toate aceste clădiri a sporit vulnerabilitatea şi incapacitatea pilonilor, a stâlpilor de la parter, de a prelua şi amortiza energia seismică. Aceasta va face ca preţul, în bani şi victime omeneşti, pentru gravele omisiuni mai vechi sau pentru intervenţiile şi mutilările structurilor de rezistenţă, să fie achitat în zilele noastre de actuala generaţie, care locuieşte în blocurile cu risc major de prăbuşire la un eventual cutremur de intensitate ceva mai ridicată”.
(M.P.)