S-a împărţit sărăcia!

Cea mai aşteptată şedinţă de consiliu judeţean din fiecare an este cea în care se împart bugetele localităţilor. Cea mai tensionată atmosferă însă este înaintea şedinţei, atunci când primarii doljeni încearcă să negocieze cu conducerea consiliului, să scoată la înaintare planurile de investiţii „coapte” cu ceva timp în urmă sau lucrările începute şi nefinalizate. Terenul de „mişcare” a sumelor este însă unul destul de strâmt. Asta pentru că banii se acordă în funcţie de procentul de colectare a taxelor şi impozitelor şi de mărimea localităţilor. Nici cu descâlcirea sumelor nu e lucru uşor. Banii vin cu „ţintă” pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru susţinerea programelor de dezvoltare, pentru infrastructură şi reparaţii. După toate calculele amintite, primarii doljeni au plecat de la şedinţa CJ Dolj cu teşchereaua mai mult goală.

200 de mii ţin loc de 140 de mii
Una dintre localităţile cu cel mai mic buget pe anul acesta este Dobreşti. Primarul Aurel Croitoru trebuie să se descurce în acest an cu aproximativ 200.000 de lei. „Este foarte mic bugetul din acest an. Am primit în jur de două miliarde de lei vechi. Nu ştiu cum ne vom descurca. Anul trecut am terminat de construit nişte magazine speciale pentru brânzeturi şi lactate în piaţa centrală, pe care încă nu le-am plătit. Aşteptăm să vedem dacă ni s-au aprobat proiectele pentru aducţiune de apă şi canalizare pe fonduri europene. Dacă s-au aprobat, vom avea nevoie de bani pentru cofinanţare, bani pe care încă nu îi avem. Aveam nevoie de aproximativ 1.400.000 de lei pentru toate investiţiile pe care ni le-am propus. Aveam de construit un dispensar, de făcut încălzirea centralizată pentru şcoala din Dobreşti, iar dacă nu ne vor fi aprobate proiectele pe fonduri europene, va trebui să ne facem singuri aducţiunea de apă şi canalizarea. Anul acesta nu mai sperăm nici măcar la o rectificare, poate anul viitor”, a declarat Aurel Croitoru.

La anu’...
Nici oraşele doljene nu se pot lăuda cu fonduri prea generoase anul acesta. Cei mai mulţi bani i-a primit Consiliul Local Municipal Craiova, 2.200.000 de lei. Suma este însă mult prea mică pentru nevoile unui oraş care face cât jumătate din întregul judeţ. În ceea ce priveşte oraşele mai mici, acestea au primit prin Consiliul Judeţean Dolj între 900.000 de lei şi 400.000 de lei, în funcţie de mărime şi gradul de colectare a taxelor şi impozitelor. Astfel, Băileşti, Dăbuleni şi Filiaşi au primit fiecare câte 900.000 de lei, cu care sunt invitate să pună în aplicare proiectele măreţe planificate anul trecut. „O să alocăm banii primiţi în special pentru reabilitarea şi repararea drumurilor comunale şi vom încerca să reparăm şi un drum judeţean care traversează localitatea Filiaşi. De alte proiecte nu prea ne mai rămân bani, aşa că aşteptăm masterplanul de apă şi canalizare al CJ Dolj, pentru că nu ne putem avânta într-un an ca acesta să construim singuri. Ne-ar fi trebuit minimum 20.000.000 de lei să realizăm tot ce avea nevoie localitatea. Asta este, vom încerca să facem economii atât cât se poate şi sperăm ca anul viitor să avem un buget mai bun”, a spus Nicolae Stăncioi, primarul oraşului Filiaşi.

Popa rămâne optimist
Deşi este în aceeaşi situaţie ca şi omologii de administraţii orăşeneşti, Nicolae Popa, primarul oraşului Segarcea, nu pare atât de descumpănit. Acesta pare să se fi obişnuit cu ideea că bugetul este mic, iar cuţitul şi pâinea nu stau numai în mâna Consiliului Judeţean Dolj. „Am primit în jur de 800.000 de lei anul acesta. Este foarte puţin faţă de anul trecut, dar asta este, trebuie să rezistăm! Sperăm ca anul viitor PIB-ul să fie mai mare, sperăm ca gradul de colectare a taxelor şi impozitelor de la nivelul localităţii noastre să fie mai bun”, ne-a spus Nicolae Popa optimist. Planuri avea, ca orice gospodar-şef, de vreo 6.000.000 de lei. „Avem de construit o casă de cultură anul acesta, însă am prins bugetul pentru ea încă de anul trecut, aşa că nu vom avea probleme. Nu ne vor ajunge banii pentru repararea şi modernizarea drumurilor, dar sperăm ca măcar prin masterplanul de apă şi canalizare să facem ceva. Mai aşteptăm şi conducta de gaze, care sper să mai crească puţin nivelul economic al localităţii”, a mai spus Nicolae Popa.