Sărăcia pune genunchiul pe grumazul Oltului

Sute de disponibilizaţi lunar
Anul trecut a fost cel mai greu pe care angajaţii din judeţ l-au traversat în ultima perioadă. Lunar, agenţii economici anunţau sute de disponibilizări. Fiecare salariat a trăit permanent cu frica de a nu se regăsi pe lista cu disponibilizaţii. În speranţa că vor scăpa de decizia prin care erau anunţaţi că se renunţă la serviciile lor, angajaţii din Olt au apelat la tot felul de subterfugii. Unii au ales să se pună bine cu şefii direcţi, aceştia fiind primii care fac selecţia angajaţilor, alţii au încercat să-şi găsească un post care să fie oarecum ferit de “vântul disponibilizării”.
Potrivit AJOFM Olt, rata şomajului s-a situat spre finele anului la 8,8%, fiind cu peste 3,5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2008. Dacă la 31 decembrie 2008 numărul şomerilor înregistraţi a fost de 9.500, un an mai târziu acesta depăşise 15.500, potrivit autorităţilor.
Dintre şomeri, doar 9.640 primeau ajutor din partea statului, restul descurcându-se cum pot din veniturile obţinute de restul membrilor familiei, din ajutorul social sau alocaţiile copiilor.

Femeile merg la muncă, bărbaţii se ocupă de gospodărie
În urmă cu 10-15 ani, nimeni nu putea concepe că se va ajunge la o situaţie în care numărul femeilor care au un loc de muncă va fi mai mare decât cel al bărbaţilor, şi totuşi acest lucru a devenit o realitate. Conform datelor furnizate de conducerea AJOFM Olt, numărul femeilor aflate în şomaj reprezintă doar o treime din numărul celor înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă.
Analiştii economici susţin că la această situaţie s-a ajuns din cauza disponibilizărilor făcute în domenii precum construcţii civile şi industriale sau industria siderurgică. Numărul femeilor care merg zi de zi la muncă este mult mai mare decât cel aflat în evidenţa autorităţilor, multe dintre oltence aflându-se la muncă în afara ţării, mare parte fără contracte legale. Potrivit unor estimări, numărul femeilor din Olt plecate la muncă în străinătate depăşeşte 1.000, majoritatea optând pentru a munci în agricultură în Spania, Italia sau Germania.
Veniturile obţinute de ele nu sunt mari, dar le permit să-şi întreţină familiile.

Corabia, polul sărăciei din judeţ
Raportând numărul şomerilor înregistraţi la cel al locuitorilor de la nivelul oraşelor, se poate concluziona că la Corabia rata şomajului este mult mai mare decât media pe judeţ. Oficial, rata şomajului se ridică la aproximativ 20%, în realitate lucrurile sunt mult mai grave. Administraţia locală consideră că aproape jumătate din populaţia activă se află în căutarea unui loc de muncă. Din păcate, oferta de joburi este ca şi inexistentă, când ne gândim că aproape 2.400 de şomeri din zonă se bat pentru un loc de muncă... Lucrurile nu stau prea bine nici la Caracal, cel de-al doilea municipiu al judeţului. Profesionalizarea armatei a dus la închiderea celor mai multe unităţi militare din localitate şi astfel oraşul a intrat într-un adevărat colaps financiar. Şi nu se întrevede nicio speranţă că lucrurile se vor schimba în bine. Muncitorii maturi,  primii disponibilizaţi Având în vedere repartizarea şomerilor pe categorii socio-profesionale sau pe categorii de vârstă, trebuie precizat că numărul “meseriaşilor” aflaţi în căutarea unui loc de muncă este într-o continuă creştere. Cu atât mai mult, cu cât ei au vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani. Conducerea AJOFM Olt a făcut public faptul că din cei aproape 15.500 de şomeri înregistraţi la nivel judeţean, 12.600 sunt muncitori calificaţi.
Cei mai mulţi şomeri sunt oameni cu vechime în muncă. O jumătate dintre cei aflaţi în evidenţele agenţiei au vârsta cuprinsă între 30 şi 50 ani. Cei mai mulţi, peste 4.500, au minimum 40 de ani şi cel puţin 15 ani de vechime.

Medierea, recalificarea, soluţii fără efect
În 2009, AJOFM a reuşit să intermedieze angajarea a 5.000 de persoane din totalul celor aproape 25.000, câte au beneficiat de mediere din partea specialiştilor instituţiei. Organizarea burselor de muncă nu a fost nici ea o măsură cu efectele dorite de autorităţi. În urma celor două acţiuni în cadrul cărora s-au oferit şomerilor cca 650 de locuri de muncă, doar cu puţin peste 300 de şomeri s-au încadrat. Faptul că doar 260 de şomeri au reuşit să-şi găsească un loc de muncă înainte ca să le expire perioada în care primesc sprijin financiar din partea statului spune foarte mult despre cât de greu le-a fost şomerilor să se bucure în urma găsirii unui job.

Disponibilizările continuă
În primele două luni ale acestui an, alte câteva sute de salariaţi îşi vor pierde locul de muncă. La AJOFM Olt au fost anunţate de către agenţii economici disponibilizări colective pentru un număr de aproape 300 de persoane. Acestora li se vor adăuga alte câteva sute, poate chiar peste 1.000 de funcţionari publici, care vor pleca acasă la început de primăvară, chiar dacă acest lucru nu este recunoscut de oficialităţile din fruntea administraţiilor locale sau a instituţiilor deconcentrate.
 “Va fi greu. Va trebui să disponibilizăm jumătate dintre angajaţi. Este greu să iei o decizie cu privire la acele persoane pe care să le trimiţi acasă şi la cele pe care să le menţii la muncă. Am 24 de angajaţi şi va trebui să rămân doar cu 12. Nu ştiu ce voi face“, a declarat pentru Indiscret în Oltenia primarul comunei Studina, Marian Vasile.
Până acum au fost făcute disponibilizări doar la nivelul ITM Olt, unde au fost reduse 14 posturi, 6 angajaţi plecând în şomaj, doi la pensie, restul posturilor nefiind ocupate. De redus, s-a redus numărul angajaţilor şi din cadrul Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale.
Primarul municipiului Slatina, Darius Vâlcov, a declarat recent că nu cunoaşte cu exactitate numărul angajaţilor ce urmează a fi disponibilizaţi pentru că sunt necesare unele clarificări privind actul normativ care prevede reducerea cheltuielilor bugetare.
Preşedintele CJ Olt, Paul Stănescu, a susţinut că instituţia nu va face disponibilizări, pentru că numărul angajaţilor se situează sub cel prevăzut de actul normativ invocat atunci când vine vorba de reducerea fondurilor bugetare.