Obiceiuri 2010

Zilele de 6 şi 7 ianuarie sunt încărcate de tradiţii, mai ales pentru oamenii din mediul rural. De Bobotează, pe lângă mersul la biserică pentru rugăciune şi pentru a se lua apă sfinţită, are loc în unele comune doljene şi obiceiul numit „Botezul cailor”. Acest botez se face de către preoţi şi se spune că cei care aduc cabalinele pentru a fi stropite cu apă sfinţită vor avea un an bun cu recolte bogate. Totodată, în această zi caii sunt curăţaţi şi împodobiţi cu panglici şi împletituri de culoare roşie pentru a fi sănătoşi, voinici şi rezistenţi la muncă tot timpul anului. Botezul se finalizează cu întrecerea între cai şi o băută pe cinste între proprietarii cabalinelor.

Un obicei străvechi
Un alt obicei are loc în ziua de Sf. Ioan Botezătorul şi, din păcate, se mai practică doar în comuna doljeană Işalniţa. Este vorba despre „Iordănit” şi constă în colindatul pe la casele oamenilor. Ceata de colindători este alcătuită din fotbaliştii Clubului Sportiv Işalniţa şi seniori ai comunei, iar banii primiţi de la cei iordăniţi sunt folosiţi pentru pregătirea în cantonamente a fotbaliştilor.
Iordănitorii merg din casă în casă, stropesc cu agheasmă pe cei întâlniţi în cale şi îi ridică de trei ori în sus. Se spune că dacă eşti iordănit o să ai noroc şi sănătate tot anul. Oamenii povestesc că acest obicei a fost interzis în perioada comunistă, cu toate acestea iordănitul nu a fost uitat şi a început să se practice după Revoluţia din ’89.

Iordăniţii se răscumpără cu dar
Iordănitul este un obicei al cetei de feciori, asemănător colindelor, din ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Condiţia principală pentru intrarea în ceata de iordănitori este aceea ca viitorul membru să nu fi avut probleme de sănătate în anul care tocmai a trecut. După ce se formează grupul, se alege un conducător care în ajun de iordănit ia de la preot o căldăruşă cu agheasmă de la Bobotează şi îi stropeşte pe toţi cei întâlniţi, urându-le să trăiască mulţi ani şi să aibă noroc. Bătrânii povestesc că pe vremuri cei întâlniţi erau ridicaţi pe braţe şi duşi cu forţa la râu sau la lac, sub ameninţarea că-i aruncă în apă. Aceştia se răscumpărau cu un dar. În acest obicei există credinţa că cei udaţi acum vor fi sănătoşi tot anul.

 „Cumetria femeilor“
Un alt obicei întâlnit în ziua Sf. Ioan Botezătorul este „Cumetria femeilor”. În cadrul acestui obicei, are loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite, prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu. După care femeile măritate se adună în cete la o gazdă şi petrec, cu mâncare şi băutură. Femeile cântă, joacă, chiuie, după care îşi ameninţă bărbaţii că îi aruncă în apă dacă nu „ies” cu un dar. Din păcate, acest obicei nu se mai practică de ani buni.