„Revoluţie“ la conacul lui Bălcescu

O comisie a Consiliului Judeţean Vâlcea, condusă de Mircea Monu, verifică în această săptămână acuze grave la adresa conducerii Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu”. Acestea vizează atât aspecte privind presupusa dispariţie din incinta muzeului a unor obiecte de patrimoniu, cât şi probleme referitoare la managementul şi funcţionarea acestei instituţii, al cărei director este, de aproximativ 20 de ani, istoricul Nicolae Bănică-Ologu.
Mai mult, o altă comisie specială, numită prin ordin al prefectului judeţului Vâlcea, Petre Ungureanu, intenţionează să verifice aceleaşi aspecte în baza reclamaţiei înregistrate pe 21 decembrie 2009, la Prefectura Vâlcea.
Bănică-Ologu s-a arătat însă decis să nu mai colaboreze cu altă comisie: ”Nu mai primesc pe nimeni, pentru că sunt singur şi nu am timp să stau la dispoziţia tuturor. Există aici o comisie, care este legitimă, deoarece muzeul se află în subordonarea Consiliului Judeţean Vâlcea şi nu are nicio legătură cu prefectura”. Surse bine informate susţin însă că prefectul Ungureanu este decis să îl „doboare” pe Bănică-Ologu.

Dispariţii semnalate
Sesizarea, venită din partea unui anume Ion Mihai, semnalează, printre altele, „dispariţia unor obiecte de patrimoniu din incinta muzeului, de-a lungul timpului (…).Nici până în prezent nu ştie ce s-a întâmplat cu adevărat cu statueta din parcul muzeului, capul de câine din bronz, de o greutate considerabilă (n.r. Iuiu, căţel-mascotă din bronz, din parcul muzeului, care cântărea câteva zeci de kilograme), nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu exponatele de la intrarea în muzeu”.
Documentul mai face referire şi la „valorile masonice, de o valoare inestimabilă, care sunt ţinute de directorul instituţiei încuiate în birou, fără ca nimeni să le fi văzut vreodată (angajaţi sau vizitatori). De ce atâta mister, când au apărut cărţi scrise de domnul Horia Nestorescu- Bălceşti, în care sunt prezentate şi descrise, în detaliu, publicului larg, atâtea valori?”, întreabă autorul acestei sesizări.

Acuzat că a transformat muzeul în coteţ
„Directorul a transformat Muzeul Nicolae Bălcescu într-o veritabilă fermă de animale. Există, în incinta instituţiei, mai ascunse, şi uneori la vedere, 60 de curci, 60 de găini şi pui de găină, două scroafe cu purceluşi (…) Doamnele angajate de la muzeu muncesc pentru întreţinerea păsărilor şi animalelor crescute în incinta muzeului, precum şi pentru mesele care se dau tot de către director, diferitelor persoane din sfera puterii administrative. Aceste mese au rolul de a-l proteja pe director în faţa oricăror reclamaţii, precum şi de menţinere a unor relaţii cu persoane importante din administraţia locală, judeţeană şi naţională. Oricum, aceste doamne primesc, drept răsplată, un arsenal de jigniri”, se mai arată în aceeaşi sesizare.  De asemenea, sunt semnalate şi alte aspecte: „Directorul a condiţionat plata salariilor către angajaţi de îndeplinirea unui plan de vânzări, deşi fondurile salariale sunt prevăzute prin bugetul de stat, în sensul că fiecare angajat trebuie să realizeze o sumă de vânzări de calendare, cărţi şi alte materiale promoţionale cu muzeul”.

„Foloseşte angajaţii muzeului pentru vila personală“
Directorul Nicolae Bănică-Ologu mai este acuzat că „foloseşte angajaţii de pe posturile de muncitori ai muzeului, pentru lucrările de construcţii şi reparaţii la vila personală din Vlădeşti, în timpul programului de lucru. Există momente când violenţa verbală se împleteşte cu cea fizică. Concludent este exemplul când a lovit cu dosarul cu rapoarte de activitate un angajat, pentru că acesta scrisese în raportul de activitate adevărul, în sensul că în zilele respective acesta a muncit la director acasă. Era în perioada în care domnul director avea reclamaţii la poliţie pentru acest motiv, de a se folosi de personalul muncitor în interes personal, fiind în proces cu unul din foştii angajaţi. Angajatul lovit a părăsit muzeul şi ulterior a făcut o comoţie cerebrală, iar în prezent este paralizat la pat”.
Nu în ultimul rând, Bănică-Ologu mai este învinuit că „se prezintă la serviciu în stare de ebrietate (de multe ori avansată), fiind foarte agresiv, „că dezvoltă relaţii conflictuale cu angajaţii“ şi conduce instituţia într-un stil „despotic şi agresiv”.

Tezaurul masonilor, în anonimat şi incertitudine
În urmă cu câteva luni, săptămânalul Indiscret în Oltenia a tras un semnal de alarmă în legătură cu faptul că tezaurul masonilor de la „Nicolae Bălcescu”, unic în România şi de mare interes pentru masoneria internaţională, dar şi alte peste 14.000 de bunuri culturale şi de patrimoniu, sunt păzite de patru paznici care lucrează în ture, trei câini, precum şi de gratiile de la ferestre. Toate acestea ţin loc de camere video, sisteme de alarmă, senzori şi alte mijloace care ar trebui să securizeze aceste valori.
De asemenea, semnalam că disensiuni pe tema „monopolizării” tezaurului masonic de la Bălceşti, de către directorul Bănică-Ologu, au devenit publice în anul 2006. Atunci, Marea Lojă a Austriei, prin Marele Maestru al Marii Loji a Austriei, Michael Kraus, a solicitat Marelui Maestru Eugen-Ovidiu Chirovici al Marii Loji Naţionale din România (MLNR), cu împrumut, trei şorţuri masonice din colecţia Memorialului „Bălcescu”, pentru expoziţia organizată la Muzeul Masonic de la castelul Rosenau. Însă obiectele nu au ajuns la expoziţie, deşi MLNR şi-a asumat responsabilitatea păstrării acestora în deplină securitate şi readucerea în ţară în aceleaşi condiţii în care au fost preluate. Directorul Muzeului „Nicolae Bălcescu“ a recunoscut că a făcut tot ce s-a putut ca obiectele să nu părăsească muzeul. Motivul? Din teama să nu se cadă în capcana „Codex Aureus”, a falsificării, a deteriorării, a punerii în vânzare pe internet: „Pericolul de efracţie fizică şi prin influenţă poate apărea oricând, în condiţiile în care aceste bunuri masonice sunt unicat”, declara Bănică-Ologu.
Faptul că acesta nu a dat voie nici măcar angajaţilor muzeului să vadă valorile masonice, darmite să le mai şi expună, a generat suspiciuni. S-a speculat că acestea au fost înstrăinate ori însuşite, în loc să servească scopului în care fuseseră adunate, în urmă cu mulţi ani, de către fostul director al muzeului, cunoscutul istoric şi mason, Horia Nestorescu-Bălceşti.

Atitudine radicală contra atitudine radicală?
Faptul că la Muzeul „Nicolae Bălcescu“ există o gospodărie anexă în care sunt crescute păsări şi porci este evident şi uşor de verificat. Rămâne de stabilit cât de mult slujesc astfel de activităţi actului cultural pentru care există acest memorial, legat de viaţa şi activitatea istoricului şi omului politic român Nicolae Bălcescu (1919 - 1852), conducător al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească.
Surse din Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea spun că o atitudine radicală la adresa lui Nicolae Bănică-Ologu ar putea genera reacţii dure din partea acestuia: „Conduce muzeul de 20 de ani, a ajuns să creadă că îi aparţine, deşi nu este deloc aşa. Este capabil să facă mult rău acestui lăcaş şi chiar să îşi facă sieşi rău, în cazul în care va fi înlăturat din funcţie“. Oare? Vom reveni cu concluziile comisiei CJ Vâlcea în acest caz, precum şi cu declaraţia directorului Bănică-Ologu.