Gripa porcină „face pârtie” în Olt

Virusul A/H1N1, agresiv cu oltenii
La nivel naţional, s-au înregistrat până la finele săptămânii peste 6.177 de persoane infestate cu virusul responsabil de provocarea gripei porcine, dintre acestea 85 decedând de la debutul pandemiei în România. 56 de persoane diagnosticate cu gripă porcină de către Institutul Cantacuzino în urma efectuării testelor specifice sunt dintre cele 126 de persoane suspectate de medicii din Olt ca fiind infestate cu virusul A/H1N1. La nivelul judeţului Olt, au fost confirmate de către autorităţile din domeniu şi cinci decese. În cazul a trei dintre acestea este vorba de bolnavi vârstnici şi suferinzi, în restul de pacienţi tineri, cu o sănătate robustă.
Numărul celor diagnosticaţi cu virusul amintit creşte de la o zi la alta. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că vârful pandemiei în ţara noastră va fi atins la finele acestei luni.

Dublu deces într-o familie din Caracal
Gripa porcină a distrus o familie din cel de-al doilea municipiu al judeţului. O femeie şi ginerele său s-au stins din viaţă la doar trei zile distanţă, la mai puţin de două săptămâni de la prezentarea la medic. Tânărul de doar 21 de ani a decedat pe 7 ianuarie, iar mama soţiei sale pe 10 ianuarie. Potrivit directorului adjunct al DSP Olt, Marinela Madan, cu gripa porcină se luptă şi fiica femeii decedate. Spre deosebire de evoluţia bolii la soţul şi mama sa, tânăra se simte bine, ea răspunzând pozitiv tratamentului specific cu Tamiflu administrat de medici.
Tragedia din familia caracaleană este prima de acest gen din ţară, fiind singurul caz, deocamdată, în care două persoane din aceeaşi familie au decedat răpuse de virusul pandemic.

Neatenţia specialiştilor
Veronica Mazilu, de 42 de ani, din Caracal,  a ajuns la spital împreună cu ginerele său de 21de ani din aceeaşi localitate, pe 29 decembrie 2009, acuzând stări febrile, tuse seacă, dureri toracice şi cefalee. Rezultatele testelor efectuate celor doi au fost diferite, potrivit celor susţinute de directorul adjunct al DSP Olt, Marinela Madan.
“La primul test, rezultatul femeii a fost negativ, iar al tânărului pozitiv. Cu toate acestea, am decis, împreună cu colegii mei, să le administrăm celor doi tratamentul specific cu Tamiflu pentru că aveau tablouri clinice identice. Evoluţia stării lor de sănătate s-a agravat într-un ritm alert. Niciunul dintre cei doi pacienţi nu suferea de alte afecţiuni. Tânărul a decedat joi, pe 7 ianuarie, iar soacra sa, din păcate, astăzi”, a declarat Madan.
Aceasta nu comentează faptul că rezultatul primului test efectuat femeii a fost negativ. Madan consideră acest lucru drept o eroare umană, care nu a influenţat în vreun fel evoluţia pacientei deoarece acesteia i s-a administrat de la început tratamentul specific grupei porcine, în ciuda rezultatului transmis de la institut.

Virusul pandemic nu a fost transmis de la soacră la ginere şi nici invers
Potrivit celor susţinute de Marinela Madan, directorul adjunct al DSP Olt, în urma anchetei epidemiologice efectuate de reprezentanţii instituţiei, s-a stabilit faptul că infestarea nu s-a făcut de la soacră la ginere şi nici invers, cei doi având însă o sursă de infestare comună.
“Fiica decedatei şi soţia tânărului de 21 de ani, răpus la mijlocul săptămânii de gripa porcină, este şi ea internată, dar starea ei de sănătate este bună. Vom aprofunda cercetările epidemiologice pentru a stabili sursa de infestare cu virusul A/H1N1 a celor două victime din Caracal”, a mai afirmat Madan, precizând că situaţia creată de cele două decese demonstrează atacul virulent al virusului asupra persoanelor active, cu o sănătate robustă.
Directorul adjunct al DSP Olt a susţinut că moartea celor două persoane din Caracal ca urmare a gripei porcine a făcut ca mai mulţi locuitori să solicite vaccinarea împotriva virusului pandemic. Aşa se face că din cele peste 15.000 de doze de vaccin gripal pandemic, au fost utilizate 10.000, majoritatea în cursul săptămânii trecute, când s-au înregistrat patru din cele cinci decese.

A/H1N1 a ajuns la primărie, spital şi în rândul militarilor
În judeţul Olt, printre cazurile diagnosticate cu gripa porcină s-au numărat persoane din diverse domenii de activitate, de la oameni simpli la medici. Printre aceştia, s-au numărat un director din cadrul Primăriei Slatina, un medic de la Unitatea de primire urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, dar şi un cadru militar de la o unitate din Caracal. Specialiştii susţin că modalităţile de contactare a virusului de către cei diagnosticaţi cu gripă porcină au fost variate. Dacă în cazul angajatului administraţiei locale slătinene este vorba de contactarea lui în urma unei vizite făcute în Anglia, militarul din Caracal s-a ales cu gripa porcină în urma unei vizite făcute familiei, în cursul unei permisii, iar medicul de la UPU susţine că s-a ales cu virusul pandemic după ce a consultat trei fraţi care s-a dovedit că erau bolnavi de gripă porcină.
Cu excepţia medicului, starea de sănătate a celorlalţi a impus internarea lor în spital pentru diverse perioade de timp.

Ignoranţă sau inconştienţă?
Ion Şerban este unul dintre cei patru medici de la Unitatea de primire urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţe Slatina. El a fost de serviciu la începutul lunii decembrie a anului trecut, când la UPU s-au prezentat trei fraţi din comuna Tufeni cu afecţiuni ce suspicionau infestarea cu virusul pandemic. Starea sa de sănătate a început să se altereze la câteva zile de la consultarea copiilor. Medicul a decis să se trateze singur împotriva virusului gripei porcine. Pentru a şti cu exactitate despre ce este vorba, medicul Ion Şerban şi-a făcut testul, rezultatul fiind pozitiv. Cu toate acestea, el a continuat să vină la serviciu şi să consulte bolnavii care se adresau UPU.
Ion Şerban a declarat la vremea respectivă că a ales să vină la serviciu pentru că a avut doar “o simplă durere de cap şi ceva senzaţie de vomă”.
Acest lucru reprezintă dacă nu un gest de inconştienţă,unul de ignoranţă, care ar fi trebuit tratat aşa cum presupune legea, chiar dacă medicul este cunoscut drept un bun specialist. Asta pentru că a reprezentat un exemplu prost pentru angajaţii unităţii spitaliceşti, dar şi un pericol pentru pacienţi.