Băsescu a dezlănţuit ultraşii la Craiova

Plimbarea lui Traian Băsescu la Craiova a făcut furori sâmbăta trecută pe toate posturile de televiziune. Furori a făcut şi printre doljeni, mai ales printre cei de culoare închisă, care îşi duc existenţa în cartierul Faţa Luncii din Craiova. Şi încă ce furori! Setea de a-l atinge pe şeful statului părea ţelul din viaţa tuturor craiovenilor veniţi în centrul oraşului sau la inaugurarea Parcului Tineretului. Nici moaştele Sfintei Parascheva, purtate la Iaşi, nu au stârnit atât de multă isterie ca preşedintele jucător al românilor. După ce au colecţionat autografe preţioase din mâna „sfântă“, l-au urmărit printre standurile meşterilor populari şi l-au îndemnat să îi umilească pe contracandidaţi, au ajuns în parcul din Lunca Jiului, unde l-au sufocat pe idolul lor, dar şi investiţia de milioane de euro a lui Solomon.

„Domnule preşedinte, noi vă iubim!“
Aterizarea preşedintelui Băsescu, venit pentru a doua oară în şase luni la Craiova, s-a dovedit o descindere pe patru roţi cu o oră şi jumătate întârziere. Lumea care se strânsese pe A.I Cuza, mult mai puţină decât se aşteptau autorităţile, clocotea sub razele neobişnuit de calde pentru un sfârşit de toamnă. Ultraşii, puţini, dar înrăiţi, s-au înghesuit pe scările primăriei cu telefoanele şi aparatele foto din dotare, pentru a imortaliza primii paşi ai preşedintelui şi pentru a intra în cadrul fotografilor de publicaţii. Strângerile de mâini, poziţionarea sepepiştilor pe culoare de siguranţă şi amplasarea trupei de primire, dotată cu pâine, sare şi flori, nu au ieşit cu nimic din normal. Nici măcar florile înaintate cu tremurat de mână de o femeie trecută de a doua tinereţe nu au ieşit din tipicul perindărilor de până acum. „Domnule preşedinte, noi vă iubim!“ a venit tot atunci din gura unei bătrânici cochete, aşteptat parcă de obişnuiţii vizitelor de prim rang. Împingerile, îngrămădeala de nedescris în care fiecare încerca într-o isterie inconştientă să ajungă faţă în faţă cu preşedintele, nu semănau decât cu o luptă crâncenă corp la corp.

Băsescu s-a prins!
Întâlnirea cu primarii şi consilierii locali din sala mare a primăriei nu a făcut decât să continue tradiţionalele „încurajări“. La îndemnul „dacă aveţi întrebări sau nelămuriri, sunt dispus să vă ascult“, primarii au înţeles să îi facă niscai „curte“ lui Traian Băsescu. Primarul localităţii Coşoveni, Ilie Dumitru, intrat în antologie după ce a purtat cu mândrie autograful lui Băse în frunte, a fost cel care a dat startul intervenţiilor. Acesta i-a adus mulţumiri şefului de stat pentru lămâile stoarse în nasul „celor răi“. Şi asemănarea sa cu Alexandru Ioan Cuza tot primarul ultras al Coşoveniului a făcut-o, moment în care inimile pedeliştilor prezenţi în sală şi-au mărit volumul instant. Glumele candidatului la preşedinţie au fost gustate de public cu acelaşi volum crescut al cordului. Concluzia şefului de stat, după ascultarea a ceea ce trebuia să fie o ploaie de întrebări şi nelămuriri, a venit destul de repede: „Să înţeleg că voi sunteţi aici numai susţinători ai mei“. După câteva minute de zăbavă în biroul primarului, preşedintele a coborât scările primăriei pentru a le urca apoi pe cele ale prefecturii. Pe drum însă, cei care aşteptaseră cu nerăbdare să îl vadă din nou pe Băse erau pregătiţi pentru o nouă tură de fotografii. „Ce stătu, domn’e atâta acolo?“, „Ia uite! Trebuie să vină“, „Să-l mai lase să-l vedem şi noi!“, erau gândurile rostite cu voce tare ale ultraşilor de afară, care în mai puţin de două secunde au format un culoar asemănător celor de la cununii, prin care se presupunea că trebuie să coboare cel aşteptat. Cu toate insistenţele sepepiştilor, două dintre cele mai înfocate admiratoare, fie vorba între noi, şi unele dintre cele mai în vârstă, tot au izbutit să rămână pe mijlocul culoarului, de unde l-au strâns de mâneca de la sacou cu foc pe preşedinte. Gândurile mai îndrăzneţe păliseră parcă sub povara emoţiilor.

Marinescu are autograful lui
Pe scările prefecturii, din nou carambol. Zidul de „păzitori“ abia a ţinut contra celor ce voiau să îl urmeze pe preşedinte în incinta instituţiei: „Nu aveţi voie! Doar presa să intre! Nu vă mai împingeţi, că nu aveţi voie! Haide, presa, intraţi! Nu mai împingeţi doamnă, că nu intraţi!“, striga unul dintre angajaţii Serviciului de pază cu voce chinuită, în timp ce jurnaliştii ciufuliţi de mulţime îşi făceau loc cu greu. În sala de conferinţe a Prefecturii Dolj, preşedintele doritor de un nou mandat s-a întâlnit cu o gaşcă de fermieri şi agricultori timizi. Flancat de primarul Solomon şi de prefectul Georgescu, Traian Băsescu le-a vorbit crescătorilor de animale şi cultivatorilor despre subvenţii, despre politicile statului, despre asocierea fermierilor şi agricultorilor şi despre unul dintre planurile noi scoase de la naftalină ca de campanie. Invitaţia sa la un dialog pe o temă dată nu a avut însă succesul scontat, probabil din cauza emoţiilor sau a dorinţei înăbuşite de contrazicere a fermierilor. „Haideţi, aş vrea să îmi spuneţi, totuşi, cum vi se pare ideea cu procesarea produselor. Nu am de unde să ştiu dacă e bună, decât de la dumneavoastră“, a trebuit să insiste candidatul pedelist în dorinţa de a primi un răspuns. În zadar însă. „Hai bă, Vali, spune tu. Tu eşti fermier, tu ştii“, se auzea în sală, însă Vali nu reuşea să scoată niciun cuvânt, copleşit fiind, probabil, de întâlnirea  cu grad crescut de importanţă. Cei timizi au primit însă o a treia şansă. Preşedintele s-a declarat dispus să primească scrisorile şi propunerile celor prezenţi la întâlnire prin intermediul noului prefect de Dolj, Eugen Georgescu. La sfârşitul întâlnirii, cel care s-a bucurat de cea mai mare satisfacţie a fost şeful juriştilor din prefectură. Eugen Marinescu şi-a luat inima în dinţi şi i-a cerut preşedintelui să îi dea un autograf pe spatele unei fotografii, evident, cu chipul său în ea. Şi cum campania cere amabilitate, dorinţa juristului-şef a devenit plăcere pentru preşedinte.

„Haide mă, împinge-te, că ajungi!“
Fidel programului stabilit, Traian Băsescu a pornit către sala pregătită a Filarmonicii pentru o întâlnire cu profesorii doljeni. Pe porţiunea destul de scurtă dintre cele două clădiri, Băse a primit o nouă baie de mulţime. Vânzătorii de mere glazurate, porumb fiert, obiecte de artă tradiţională, chinezisme sau nimicuri au lăsat pentru câteva momente baltă tarabele din custodie pentru a-l admira pe primul om în stat. Cei mai îndrăzneţi strigau chiar la el şi îl îndemnau să le încerce marfa, fără gratuităţi însă: „Domnule preşedinte, haideţi să cumpăraţi un porumb de la mine! E cel mai bun! Domnule preşedinte!“. Până la urmă, acesta s-a oprit la una dintre tarabe: „Nu am mai mâncat aşa ceva de când eram copil!“, a exclamat cu ochii la un vraf de nuga şi câteva pachete cu susan. Văzând mulţimea oprită în faţa mesei ei, vânzătoarea, care îl aştepta pe preşedinte la intrarea în Filarmonică, a început să alerge prin mulţime către tarabă, sărind peste aranjamentele de flori ale primăriei, peste bănci şi peste marfa celorlalţi vânzători. În timpul execuţiei pe pista cu obstacole, aceasta striga din toţi rărunchii: „Domnule preşedinte! Domnule preşedinte! De la mine aţi cumpărat şi anul trecut! De la mine cumpăraţi în fiecare an! Staţi să vă dau o pungă, să vă servesc aşa cum trebuie“. Gratuităţile nu şi-au găsit locul nici aici. Preşedintele a scos din buzunarul pantalonilor 6 lei, atât cât făceau nuga şi susanul dorit, iar vânzătoarea a aşezat în pungă fix cele două produse, nimic mi mult. Înconjurat de sepepiştii care abia se ţineau la populaţie, Traian Băsescu se plimba şi admira marfa meşterilor populari, le strângea mâna şi punea întrebări despre obiectele expuse. În acest timp, dincolo de lanţul sepepist ultraşii dădeau din coate pentru a-l atinge sau a respira acelaşi aer cu idolul lor: „Hai, hai, bagă-te acolo! Haide mă, împinge-te, că ajungi! Eu dădui mâna cu el când ieşi de la primărie. Hai, bagă-te şi tu!“, îi dădea zor un bărbat probabil consoartei lui, o femeie în jur de 40 de ani, roşie la faţă din cauza înghesuielii şi înfiptă printre sepepişti. „Ooooof! Pleacă. O ia la dreapta. Dacă nu te băgaşi când îţi spusei! Acum gata! Plecă! Ia uite“, o dojenea acelaşi bărbat pe femeia care nu reuşise să îşi vadă visul cu ochii.

„Presa, ajunge! Acum să-l mai vedem şi noi!“
Scăpat din strânsoarea fanilor, Traian Băsescu a intrat în sala mare a Filarmonicii, unde câteva sute de profesori din tot judeţul îl aşteptau. Mai mult decât atât, pentru impresia artistică şi demonstrarea susţinerii, pe ici, pe colo, fuseseră amplasate şi secretare de şcoli. Când au văzut bulucul intrând, câţiva dintre profesori s-au pus în funcţiune, încercând să facă ordine ca la clasă: „Presa, gata! Presa, ajunge! Acum să-l mai vedem şi noi! L-aţi filmat destul! Nu mai faceţi poze!“, s-au repezit să îi ia apărarea în faţa jurnaliştilor „nemiloşi“. Discursul preşedintelui, aşteptat cu nerăbdare, s-a dovedit într-un final fără nicio diferenţă faţă de lecţia profesorilor pe care elevii n-o ascultă. După o jumătate de oră, când Traian Băsescu le lua apărarea elevilor în faţa tocelii şi a programului încărcat, profesorii au început să se foiască, să discute între ei sau chiar să vorbească la telefon. Başca, pe tot parcursul întâlnirii telefoanele mobile au sunat în sală mai rău decât la o centrală.

Aviatorii, temnicerii şi ţiganii
Cel mai aşteptat moment din cadrul vizitei prezidenţiale a fost, fără discuţie, inaugurarea Parcului Tineretului. Întins pe 60 de hectare şi cu o investiţie de 12 milioane de euro, parcul a suportat în jur de 100.000 de persoane, după datele furnizate de jandarmi. La sosirea preşedintelui, bulucul, acum cu numeroase pete de culoare, era deja format. În faţa scenei şi pe aleile parcului toată lumea aştepta, după preferinţe, începerea concertelor sau venirea lui Băsescu. La primul pas al preşedintelui pe asfaltul proaspăt turnat, reacţia mulţimii de admiratori a fost surprinzătoare. Nimeni nu s-a repezit spre el, nimeni nu a declanşat aparatele foto, nimeni nu a spus nimic. Primele zâmbete ale şefului de stat au avut loc doar sub rafala de bliţuri ale fotografilor de publicaţii. Revenirea din amorţeală s-a produs însă cu primele vorbe ale preşedintelui simultan pentru întreaga gloată. Într-o fracţiune de secundă sute de mâini au pornit spre el, sute de voci au început să îl strige, iar îngrămădeala a fost gata. Striviţi unii de alţii, toţi se îndreptau, fie că voiau, fie că nu, spre poarta încă nedeschisă a parcului. Aceeaşi sete de a da mâna cu preşedintele, aceleaşi coate olteneşti în coastele „adversarilor“, aceeaşi isterie ieşită de sub control în dorinţa de a-l atinge pe preşedinte. Un singur moment i-a făcut pe cei cuprinşi de febra momentului să îşi ia gândul de la preşedinte: acrobaţiile tăietoare de respiraţie făcute de aviatorii Aeroclubului Craiova şi de paraşutiştii care au adus, într-o regie inedită, cheia parcului. Ajuns cu greu în faţa porţilor, preşedintelui i-a fost înmânată cheia cu pricina, iar investiţia lui Solomon a fost oficial inaugurată. Totul s-a întâmplat în prezenţa a doi străjeri veniţi parcă din filmele cu Hercule, care păzeau, cică, intrarea imensă.

Puradeii s-au dat în stambă
Şi pentru că majoritatea celor adunaţi la evenimentul de prim rang provenea din cartierul renumit Faţa Luncii, prezenţa lor trebuia să se facă simţită cumva. Pe lângă şmecheraşii care îşi făceau poze artistice cu telefoanele mobile, cocoţaţi pe fântâna din faţa parcului, pirandele cu fuste au făcut ordine printre cei care le tăiau calea, iar barosanii vâzărilor de telefoane mobile şi maşini furate s-au plimbat prin mulţime ca să vadă şi românii „ce bazaţi e ei“. După intrarea preşedintelui în parc, unde a petrecut nu mai puţin de o oră, la porţile acum deschise s-a dezlănţuit o bătălie. Mai precis, pe lângă gardul încă nezgâriat şi necunoscător al înscrisurilor de genul „FLUTURICA + ZEUS = LOVE“, stăteau chitite într-o folie de plastic zeci de baloane alb-albastre umflate cu heliu. Mănunchiul fusese, probabil, aşezat la adăpost pentru a fi eliberat într-un moment important al evenimentului. Puradeii strânşi în gura parcului s-au dovedit posesori de priviri agere, iar într-o fracţiune de secundă au năvălit asupra lui. În graba de a apuca mai multe baloane, cei care formau primul rând de prădători au ajuns pe burtă sau în genunchi, în timp ce de sub trupurile înfocate se auzea cum alb-albastrele cedau. În îngrămădeală şi-au făcut repede apariţia şi pirandele, însă fără prea mult spor, pentru că heliul din bucăţile de plastic şi-a făcut treaba. După ce promenada preşedintelui s-a încheiat, iar maşinile de alai au plecat, mai bine de jumătate dintre cei prezenţi la eveniment au luat drumul spre case, ocupând toate trotuarele şi puţinul spaţiu rămas printre coloanele interminabile de maşini. „Toată lumea asta a venit aici pentru Băsescu?!“, se întreba unul dintre şoferii blocaţi în trafic.