Judeţul Olt-Romanaţi, două inimi în acelaşi trup

0
399

În 1999, Liga Naţională a Judeţelor Abuziv Desfiinţate solicita prim-ministrului Radu Vasile promovarea în Parlament a unui proiect de lege privind reînfiinţarea etapizată a fostelor 20 de unităţi administrativ-teritoriale peste care a trecut ca şi cum n-ar fi fost inclusiv reforma din 1968. Atunci s-a revenit de la formatul de regiuni impus în 1950 la cel de judeţe, unele, între care şi Romanaţi, supravieţuind doar în scripte. Probând un lăudabil simţ istoric şi justiţiar, Consiliul Judeţean Olt va organiza pe 7 octombrie referendumul prin care judeţul Olt poate deveni Olt-Romanaţi. „Completarea denumirii actualului judeţ Olt cu sintagma Romanaţi reprezintă o reparaţie morală şi istorică pentru locuitorii vechiului judeţ Romanaţi, care prin contribuţia spirituală, culturală şi artistică adusă au îmbogăţit patrimoniul cultural al judeţului nostru”, se spune în hotărâre. Sigur că romănăţenii, de la Islaz la Strejeşti, n-au fost exclusiv scriitori, pictori şi dansatori. Pe stema Oltului din 2002 figurează emblematic şi doi snopi de grâu. Istoriceşte, romănăţenii se revendică de la Romula, cea mai veche colonie romană de pe teritoriul Vechiului Regat (şi aici latiniştii s-au simţit pe bună dreptate ofensaţi), în timp ce judeţul Olt figurează ca atare într-un hrisov domnesc emis la 1500 de Radu cel Frumos. Dar nu argumentele de această natură au stat la temelia reformei administrativ-teritoriale din 1968, ci cu totul altele, ţinând de noua configuraţie economică a zonei. Dacă la întrebarea de pe liste „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?” răspunsurile vor fi preponderent afirmative, reparaţia morală ce survine după 29 de ani de la prăbuşirea regimului comunist intră în firescul lucrurilor. Ce ar mai rămâne de reparat, dar aici avem de-a face cu un unghi închis, este statutul contextual, din toate punctele de vedere, al fostei reşedinţe a judeţului Romanaţi: Caracal. Or, aici, s-a sărit peste nişte etape, oraşul cu una dintre cele mai frumoase clădiri de teatru a fost tras în jos sau ţinut pe loc. Doar un exemplu: Pentru că un prim-secretar de partid n-a agreat ca, la sfârşit de iunie, cei mai vrednici fii ai satelor, în loc să meargă la câmp, s-au îmbulzit la Slatina, pe scena unui festival căluşeresc, acesta s-a mutat la Caracal, iar de acolo s-a adus, fiind mult mai silenţios, festivalul de teatru, bunul cel mai de preţ al celor din sud. Particula Romanaţi adăugată de justeţe Oltului nu abate Caracalul de pe orbita sa de satelit al Slatinei. Aici funcţionează Prefectura şi toate celelalte instituţii de rang necesare într-un judeţ pe fruntea căruia, eminamente administrativ, s-a mai pus o coroană. De flori? Se usucă până săptămâna viitoare. De fier? Rugineşte.