Deputatul Florinel Stancu face un bilanţ după un an şi jumătate de mandat

0
475

Reporter: Domnule deputat Florinel Stancu, în luna iulie împliniţi un an şi jumătate de când reprezentaţi Doljul în Parlamentul României. Dacă ar fi să faceţi o scurtă „radiografie” a activităţii dumneavoastră de deputat, ce ar fi de spus?
F. Stancu: Sunt foarte multe de spus. Şi nu neapărat pentru că am reuşit eu să fac atât de multe, ci pentru că a fost o perioadă destul de dificilă, grea, aş putea spune, în care s-au întâmplat foarte multe lucruri. O perioadă cu foarte multe proiecte legislative bune şi măsuri guvernamentale concrete. Am să vă dau câteva exemple. Oricât de mult ne-ar contesta opoziţia sau cele câteva mii de protestatari, performanţa economică a guvernării PSD-ALDE nu au cum s-o nege. Aceasta există deoarece am aplicat încă din primele luni măsuri incluse în programul de guvernare precum majorarea salariului minim, creşterea salariilor din sănătate, educaţie şi administraţie, am eliminat aproximativ 100 de taxe parafiscale, am redus TVA de la 20% la 19%, alături de eliminarea impozitului pe transferul proprietăţilor cu valoare mai mică de 450.000 lei, eliminarea CASS aplicată tuturor pensiilor şi multe alte măsuri care la prima vedere poate par mici, dar au contat enorm pentru oamenii de rând.
Reporter: La nivel de coaliţie am înţeles, dar dumneavoastră personal ce aţi întreprins pentru doljeni în toată această perioadă?
F. Stancu: În cifre, activitatea mea se rezumă la 49 luări de cuvânt, 69 de propuneri legislative, 31 de întrebări şi interpelări, nicio absenţă de la lucrările Comisiei pentru industrii şi servicii şi nicio absenţă la lucrările plenului. Aproape în fiecare weekend sunt în comunele din judeţ discutând cu oamenii.

Reporter:
Impresionant! Nicio absenţă?
F. Stancu: Da! Niciuna! Mulţumesc pentru apreciere. Într-un context mai larg, activitatea mea s-a axat pe problemele oamenilor din mediul rural şi persoanele care au nevoie de sprijin din partea statului. De asemenea, sunt preocupat de îmbunătăţirea serviciilor sociale, de combaterea sărăciei, de problemele legate de mediu şi protejarea apelor, dezvoltarea agriculturii şi atragerea investitorilor în zona Olteniei. Concret, am depus o serie de interpelări pentru îmbunătăţirea gestionării excesului de apă din lunca Dunării, decolmatării canalelor şi reînnoirea staţiilor de desecare din judeţul nostru. Aproape că i-am înebunit pe cei de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. O mulţime de localităţi se aflau în pericol şi era nevoie ca cineva să tragă alarma. Cunosc situaţia încă de când activam în domeniul apelor. Până la urmă, rezultatul a fost unul pozitiv. Au fost efectuate, toamna trecută, lucrări pentru refacerea infrastructurii de desecare, drenaj prin executare, lucrări de întreţinere şi reparaţii, cât şi pentru punerea în funcţiune a staţiilor de pompare de desecare în câteva puncte strategice din judeţ. Acum, locuitorii din Dolj nu mai suferă atât de mult de pe urma ploilor torenţiale cum vedem că se întâmplă zilele acestea, din păcate, în alte judeţe. Sunt foarte satisfăcut din acest punct de vedere şi sper ca doljenii să aprecieze efortul depus.
Am insistat foarte mult pentru mărirea suprafeţelor irigate ale ţării. Ştiam că domnul Daea avea în plan acest lucru, doar era prevăzut şi în programul de guvernare, totuşi nu am renunţat să insist cu întrebările. Acum pot spune, satisfăcut, că în anul 2017 suprafeţele irigate au fost de 478 mii de hectare, dublu faţă de 2016, iar în 2018 am ajuns la aproape un milion de hectare suprafeţe irigate. Nu vi se pare impresionant? Puteţi să verificaţi în acte. În momentul de faţă, apa pe care o distribuie ANIF a ajuns la 1.350 km de canale şi toată este distribuită pe cheltuiala statului. Noi vrem să ridicăm agricultorul român din genunchi. Astea ne-am propus. Eu mă mai gândesc mult şi la micii producători. Am în cap nişte măsuri pentru ei, dar urmează să le analizăm.

Reporter:
În domeniul sănătăţii şi al educaţiei nu stăm aşa de bine. Ce aveţi de spus la acest capitol?
F. Stancu: Într-adevăr, în domeniul sănătăţii lucrurile s-au mişcat mai greu. Asta nu înseamnă că nu s-a dorit sau nu se va face ceea ce am promis. În 2017 a fost suplimentat bugetul pentru sănătate, au fost majorate salariile medicilor şi am actualizat lista cu medicamente compensate. Noi am pornit de la medici şi de la personalul din sănătate. Factorul uman trebuie mulţumit, în primul rând. În ce priveşte starea spitalelor din Craiova, municipalitatea continuă modernizările în unităţile medicale aflate în subordinea Consiliului Local Municipal. Cele care au rămas nerenovate. Pentru că majoritatea au fost reabilitate complet. Totul a început de pe timpul doamnei Olguţa Vasilescu. În această perioadă a fost renovat aproape în totalitate Spitalul „Victor Babeş”, Spitalul de Neuropsihiatrie. La fel, jumătate din secţiile Spitalului Filantropia au fost renovate, iar restul s-au mutat în noul spital municipal construit de la zero de administraţia Partidului Social Democrat. La nivel naţional lucrurile merg mai greu. Este un sistem greoi şi sensibil. Am să vă dau doar un exemplu. Eu am trimis în jur de trei sau patru interpelări prin care am solicitat Ministerului Sănătăţii o nouă linie endoscopică la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Am tot fost amânat. Răspunsurile au venit greu. Dar nu a fost în zadar. Ultima dată mi s-a spus că ministerul a decis să sprijine raţionalizarea reţelei de furnizare de servicii medicale prin consolidarea spitalelor cheie. Astfel, ca urmare a unui contract finanţat prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, se vor finanţa lucrări civile, achiziţii medicale, priorităţile fiind sălile de operaţii, unităţile de anestezie terapie intensivă, unităţile pentru tratarea pacienţilor cu arsuri severe, radioterapie, serviciile de urgenţă. E bine şi aşa. Am obţinut ceva pentru craiovenii mei. În ce priveşte educaţia, vom proceda la fel. Salarii decente, atractive pentru cadre, apoi infrastructura.

Reporter:
Au fost diverse propuneri legislative iniţiate de coaliţia de guvernare, iar o parte din ele au stârnit o mulţime de dezbateri în contradictoriu, nemulţumiri, manifestări în stradă şi în parlament. Cele mai criticate sau cele mai puţin înţelese sunt modificările aduse legilor justiţiei. Până la urmă, ce-şi propun aceste modificări şi de ce trebuie ele promovate?
F. Stancu: Într-adevăr, în România a fost o dezbatere foarte complexă în ultimul an cu privire la modificările care trebuiau aduse asupra unor legi ce vizează actul de justiţie. Spun ”trebuia” pentru că exista o necesitate după anumite hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii, a Curţii Constituţionale, ca să adoptăm diverse schimbări, ajustări la Codul de Procedură Penală, exact după cum a dispus Curtea Constituţională, plus unele amendamente menite să stopeze abuzurile la care am asistat cu toţi în ultimii ani. Pentru asta am constituit o comisie specială, unde s-au dezbătut aceste modificări pe o durată foarte mare de timp, nu ca atunci când au fost ele asumate de Guvernul Boc, dar o mică parte din societate, foarte activă, de altfel, a preferat să transforme toată această dezbatere într-un mare scandal. Asta e alegerea lor. Aşa au dorit ei să aducă România în an Centenar. Eu nu voi comenta. Voi lăsa specialiştii în drept să se pronunţe.

Reporter:
Ce credeţi că aşteaptă doljenii de la dumneavoastră mai departe?
F. Stancu: Ce aşteaptă de la mine? Eu cred că aşteaptă să mă implic mai departe tot aşa cum am făcut-o până acum. Ei aşteaptă de la noi, de la politicieni, să fim sinceri cu ei, să-i consultăm mai des cu privire la problemele lor, la problemele ţării. Românii sunt oameni inteligenţi, ei au ştiut cel mai bine cum e mai bine pentru ţară şi nu vor să fie consultaţi numai la vot. Deşi votul trebuie repectat cel mai mult atunci când vorbim de o democraţie.

Reporter:
Poate vor o schimbare?
F. Stancu: Cu siguranţă că vor. Am promis că vom face tot ce ţine de noi ca într-un timp cât mai scurt să simtă schimbarea în bine. De exemplu, o schimbare majoră ce a influenţat pozitiv atât economia ţării, cât şi oamenii care muncesc din greu, a fost acordarea la timp a subvenţiilor în agricultură. Poate că unii vor spune ce mare lucru mai este şi asta!? Dar nu e chiar aşa. Dacă în trecut agricultorii români erau ignoraţi, uitaţi, pasaţi de la o instituţie la alta, după 2016 nu s-a mai întâmplat la fel. Au primit la timp subvenţiile ce li se cuvin. Au beneficiat de programul pentru tomate. Subvenţii în valoare de 3.000 euro atât pentru producători agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, cât şi pentru întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale. O măsură extrem de bună pentru a susţine producţia de legume româneşti. A fost o schemă de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector în Programul de Guvernare. A fost acordată în 2017 şi continuă în 2018. La asta se adaugă sprijinul acordat crescătorilor de ovine, porcine. Pentru prima dată după 25 de ani lâna a fost cumpărată de la ciobani, iar ei nu au mai aruncat-o. La Comisia pentru industrii şi servicii am votat un proiect pentru deschiderea centrelor de colectare a produselor de la ţărani în zonele montane. Urmează să facem asta şi în Oltenia, Moldova şi restul ţării.

Reporter:
Cu drumul expres Craiova-Piteşti ce se mai aude?
F. Stancu: Aşteptăm. Ne dorim foarte mult să înceapă lucrările, banii au fost alocaţi, dar nu mai depinde de noi. Proiectul a fost împărţit pe patru tronsoane. Cei de la CNAIR au demarat procedurile de achiziţie publică a contractelor de execuţie şi s-a făcut evaluarea. Evident că au fost depuse contestaţii. Prin urmare, termenul de rezolvare a contestaţiilor nu se află sub controlul autorităţii contractante. Odată cu modificarea Legii Achiziţiilor Publice, sperăm ca lucrurile să se mişte mai rapid. După ce se vor cunoaşte câştigătorii şi se vor atribui contractele, voi verifica în fiecare săptămână ce fac. Cum lucrează. Nu-i vom slăbi niciun minut pe constructori. Cetăţenii să fie siguri de asta.