Un pic mai bine decât anul trecut
Unul din patru absolvenţi de liceu aleg, în continuare, să nu se prezinte la examenul de Bacalaureat, iar dintre cei care susţin probele doar doi din trei reuşesc să obţină media necesară obţinerii diplomei mult râvnite. Anul acesta, din cei peste 3.500 de absolvenţi, aproape 2.700 au ales să susţină cele trei probe, doar 1.700 au trecut cu bine acest examen, procentul de promovare fiind cu aproape două procente mai mare decât anul trecut. Dintre aceştia, cca 450 au obţinut medii peste nouă, demonstrând că au fost foarte bine pregătiţi. Repartiţiile elevilor care au obţinut medii în tranşele 8,00-8,99 şi 7,00-7,99 au fost sensibil egale, situându-se la nivelul notelor foarte bune. Acest lucru demonstrează, raportat la situaţia din 2017, că odată cu creşterea ratei de promovare a crescut şi nivelul mediilor obţinute. Din păcate, după soluţionarea contestaţiilor, numărul elevilor care au trecut cu bine de Bac a rămas în continuare destul de mic: doar două eleve putând să se bucure de o performanţă deloc la îndemâna oricui.

Minunea de la Tufeni

Liceul teoretic “Mihai Viteazul” din Caracal a ocupat, de câţiva ani încoace, primul loc în topul liceelor realizat în funcţie de procentul de promovare la Bacalaureat. Este adevărat că renumele construit de unul dintre cele mai tinere licee din Olt este unul atât de bun, încât ultima medie de admitere a ajuns la profilul real să sară de media 9,00. Anul acesta, deşi procentul de promovare depăşeşte 97%, liceul caracalean a trebuit să se mulţumească cu poziţia a doua. Primul loc în acest clasament a revenit anul acesta Liceului tehnologic din Tufeni, care se poate lăuda cu o promovare de 100%. Este adevărat că doar jumătate dintre elevii înscrişi a şi ales să susţină examenul de maturitate, dar asta-i altă poveste pentru că nimeni nu a putut împiedica participarea absenţilor la cele trei probe. Cum s-a întâmplat minunea de la Tufeni, am aflat chiar de la directorul acestei unităţi de învăţământ. “Performanţa se datorează unei colaborări extraordinare dintre conducerea liceului, profesori, elevi şi părinţi. Pentru a obţine performanţe cât mai bune, începem să-i pregătim pe elevi pentru Bacalaureat încă din clasa a IX-a. Nu este deloc uşor efortul pentru că, fiind liceu cu profil tehnologic, la noi vin elevi care au medii foarte mici de admitere. Se lucrează pe mai multe fronturi. Se lucrează cu elevii atât pe disciplinele de examen, cât şi din punct de vedere psihologic. Se lucrează concomitent cu părinţii elevilor. Încercăm încă din clasa a IX-a să-i determinăm să capete acea motivaţie necesară abordării cu seriozitate a Bacalaureatului. Atunci când ne-am transformat din şcoală de arte şi meserii în liceu, am plecat de la zero. În primul an am fost terminaţi, dar ne-am pus pe treabă. Speram să obţinem un scor bun la examen, dar nu să fim pe primul loc. Pentru acest lucru nu pot decât să le mulţumesc colegilor mei care nu doar că sunt foarte bine pregătiţi profesional, dar au muncit foarte mult, şi nu pot să nu-i felicit pe copiii care au reuşit să demonstreze prin performanţa lor că se poate face învăţământ de calitate şi la ţară, într-un liceu tehnologic, dacă este voinţă şi interes”, ne-a declarant Mariana Rusu, directoarea Liceului tehnologic din Tufeni.
Ca să ne putem da seama cât s-a muncit la acest liceu cu elevii care au susţinut Bacalaureatul, directoarea ne-a mărturisit că absolventa care a obţinut cea mai mare medie la Bac (9,65) a intrat în liceu cu media 2,65.

Condiţii de excepţie, rezultate de ruşine

Ca în fiecare an, şi acum au existat licee în dreptul cărora procentul de promovare a fost zero. Liceele tehnologice de la Izvoarele şi Crâmpoia au beneficiat de investiţii majore. Autorităţile locale au ridicat pe fonduri europene campusuri şcolare, pentru ca elevii să beneficieze de condiţii cât mai bune de educaţie. Eforturile lor nu se reflectă în rezultate. Culmea este că situaţia din acest an nu reprezintă un accident, ci o realitate cruntă şi inexplicabilă. “Este foarte greu să-i determinăm pe elevii noştri să conştientizeze că este important să termine liceul cu o diplomă de Bacalaureat. Nu manifestă niciun interes. În plus, este greu să reuşeşti să-i ridici de la doi sau trei, cât reprezintă media de admitere, la peste şase, ca să ia Bacalaureatul, mai ales când nu au nici stabilitate la ore. E greu să scoţi performanţă când în clasa a IX-a au un profesor la matematică, în clasa a X-a alt profesor şi tot aşa. Cred că s-a greşit atunci când s-a decis transformarea şcolilor de arte şi meserii în licee tehnologice”, a declarat Ionela Mateşică, directoarea Liceului tehnologic din Izvoarele.
“Noi, ca autoritate locală, ne-am făcut datoria. Am asigurat toate condiţiile pentru ca procesul educaţional să se desfăşoare foarte bine, iar elevii să înveţe cât mai bine. Dacă ei nu învaţă, nu e treaba noastră, e a şcolii, a familiei. Ei, acolo, la şcoală, trebuie să vadă ce se întâmplă şi să ia măsuri”, ne-a declarant Ion Ciolcan, viceprimar Crâmpoia.
Localnicii din cele două comune recunosc faptul că principalul motiv al situaţiei create îl reprezintă dezinteresul elevilor. “Nu vor să înveţe. De multe ori nu se duc la şcoală, iar când se duc abia de iau cu ei un caiet. Cum să înveţi dacă nu te duci la şcoală sau nu eşti atent la ce îţi spun profesorii. Am fost şi noi elevi, dar nu prea îndrăzneam să nu ne ducem la şcoală sau să facem parade… Acum nu mai ştii cine e elev şi cine profesor”, a mărturisit o localnică din Izvoarele.
“De ce nu iau Bacul? Pentru că nu învaţă. Profesorii se duc la şcoală, le explică, ne mai cheamă şi la şcoală, îi mai certăm, dar mare lucru nu putem face. Nu mai e ca pe vremuri, când copilul nu îndrăznea să ridice privirea la părinte când îi zicea ceva şi nici prin cap nu-i trecea să-i răspundă profesorului. Păi, acum, se iau în gură copiii şi cu părinţii şi cu profesorii. Le zic oamenii să înveţe, dar dacă nu vor, ce să le facă?”, a declarat o mămică din Crâmpoia.

Două olimpice, vedetele Bacalaureatului

Înainte de contestaţii, Roxana Diana Căpriţă a fost singura elevă care a primit nota maximă la toate cele trei materii la care a susţinut Bacalaureatul. Roxana este din Grojdibodu, comună condusă de tatăl ei. Fata a absolvit Colegiul Naţional “A.I. Cuza” din Corabia, specializarea matematică-fizică, şi se numără printre olimpicii acestei unităţi de învăţământ. După soluţionarea contestaţiilor depuse, Oltul se mai poate lăuda cu un alt elev de 10 al generaţiei 2018: Ştefania Ruxandra Piţigoi, absolventă a Liceului teoretic “Mihai Viteazul” din Caracal, specializarea matematică-informatică. Tânăra obţinuse iniţial nota maximă la limba şi literatura română şi matematică şi o notă de 9,95 la chimie, materie la care fata fusese olimpică.
Dacă Diana intenţionează să urmeze fizica atomică, Ştefania îşi va îndrepta paşii către Facultatea de Medicină din Bucureşti.