Cu mâinile pe Cupa României

0

Oltenia, Brazilia României. Pozitivism, exuberanţă, creativitate. Dacă Mitriţă nu ar fi existat, trebuia să-l inventeze cineva. Două garnituri de tren, cu 18.000 de ”frumoşi nebuni” ai sudului, Olteniadă în toată regula, au încins tribunele care aveau să ritmeze într-un glas ”Aşa e la Craiova, aşa e la Craiova”. Cea de-a şaptea Cupă a României s-a lăsat aşteptată 25 de ani, ca o femeie cu ştaif, ultima întâlnire de acest fel datând din 1993: Universitatea Craiova – Dacia Unirea Brăila 2-0. Un trofeu plătit scump, din păcate, prin accidentarea gravă a lui Emil Săndoi. Au înscris Cristian Vasc (81) şi Gică Craioveanu (88), cel ce, cu patosul său inconfundabil, avea să amendeze sfertul de veac absenteist. Ultima redută până la cucerirea trofeului cu numărul 7 a fost Hermannstadt, recent promovată în Liga I, sub mandatul lui Pelici. O redută fără cine ştie ce pretenţii pe o Naţional Arena cu imn naţional, eşarfe şi galerie ca pe ”Ion Oblemenco”. Un gazon perfect pentru trio-ul de vitezişti Gustavo – Mitriţă – Băluţă, primul (min. 29) şi al doilea (58) parafând victoria incontestabilă a echipei antrenate de italianul Devis Mangia. Acesta are meritul de a fi reaprins orgoliile uşor declinate ale oltenilor, spiritul pandur, în paradigmă istorică, dacă nu vi se pare pretenţios. Şi a procedat cu tact, calm şi răbdare. A construit, a şlefuit, a suferit şi a jubilat. Merită să-i trecem în revistă pe cei aureolaţi duminică, 27 mai, când, jucători şi public, şi-au fabricat un revelion ”de milioane”: Mitrovici – R. Popa, Kelici, Tiago Ferreira – Martici, Mateiu, Zlatinski, Bancu – Gustavo, Băluţă (Dimitrov), Mitriţă (Burlacu). A fost anul Cupelor în Bănie, nu multe, două, zâmbind a râde spre unii şi alţii. CSU Craiova a încheiat campionatul pe locul trei, evoluând ofensiv cum nu au arătat CFR Cluj (campioana) şi FCSB (vicecampioana) luate împreună. Şi totuşi, la rece, diferenţa de golaveraj e zero. Obiectivul propus de suporteri, acela de accede în grupele UEL, este unul ambiţios, dar legitim, având în vedere disponibilităţile arătate de echipă. Atenţie, însă! Atunci când campioana încasează 4-0 de la o adversară ca APOEL Nicosia şi apoi ratează un alt play-off, mai accesibil, e clar că lucrurile nu sunt simple. Iar dacă lui Mitriţă îi va reuşi transferul la Villareal, cum se-aude, asta presupune o nouă reconstrucţie a ansamblului din care pleacă, nu mai ştim a câta. Nu încape îndoială, ”Campioana unei mari iubiri” dispune de cap şi pajură încât să prindă aripi europene. O aşteaptă, în turul III UEL, urne grele, în care sunt introduse nume precum Sevilla, Zenit, Feyenoord, Beşiktaş, Olympiakos, AZ Alkmaar, FC Copenhaga etc. Nici CFR Cluj, nici FCSB şi nici FC Viitorul nu vor fi scutite de griji. Şi ce griji!