Cu legea pe nelege călcând

0
445

Sună alarma în mult cântata justiţie dâmboviţeană. Comisia Europeană a declanşat împotriva României procedura de infringement pentru nerespectarea directivei privind prezumţia de nevinovăţie în dosarele penale. Infringement, adică abatere de la lege, încălcare, chiar violarea legii. Jenant! Asta e ca şi cum ai atrage cuiva atenţia pe stradă că a uitat să se îmbrace. Termenul pentru introducerea în Codul de procedură penală a prevederilor semnalate a fost aprilie 2018. Mulţi oameni fără apărarea necesară au înfundat puşcăriile din cauza acestui viciu de procedură. Cu ei cum rămâne? Cotidianul The Telegraph (tiraj aproape 900.000 de exemplare) nu ezită să incrimineze că procurorul-şef al DNA ”a subminat în mod fatal statul de drept”, ”SUA intervin în susţinerea procurorului stalinist aflat sub asediu”, iar România ”seamănă din ce în ce mai mult cu un Stat Mafiot”. Ce statuează directiva UE: nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei. Ceva ce rescrie multe. O altă prevedere este că sarcina probei revine acuzării. Măi să fie! Orice babă de pe şanţ ar spune acelaşi lucru. Nu revine celui ”penal” ţinut cu pistolul la tâmplă asumarea a ceea ce n-a făcut şi cu asta să-şi semneze singur sentinţa. Circumstanţializând, am fost martorii celui mai dur/ abject/ sinistru spectacol de sorginte stalinistă, regia Ana Pauker, cel al cătuşelor, vizualizat nesăţios de camere. Cu toată gravitatea actului de justiţie luat în colimator de organul executiv al Uniunii Europene, nu m-aş mira ca preşedintele medi(t)ator călare pe şa să înţepe întâi iapa surdomutului: ”Nu discut”. Există părerea că neimplementarea de către factorii instituţionali şi constituţionali a prevederilor CE ar avea ca scuză, nimic mai ilar, ameninţările duse la extrem în Piaţa Victoriei. Păi asta e ocazia voastră, a celor de la putere, să vă acoperiţi de gloria competenţelor în actul de guvernare. Nu voi aţi jurat pe Biblie că vă veţi dărui? Parcă am avea de-a face cu două feţe ale aceleiaşi prezumţii: de vinovăţie în faza cercetării şi de nevinovăţie în faza pronunţării. Pentru cea dintâi, unităţi de elită cum e cea din Ploieşti ar avea multe de povestit. Nu degeaba România e cea mai tare în clasamentul condamnărilor la CEDO, iar tăria ei recurentă se achită din buzunarele populaţiei. Presa vuieşte în aceste zile de ştirea că dosarul în care 77 de medici oncologi au fost anchetaţi şi puşi sub urmărire penală pentru fapte care intră în sfera moralităţi, nu în cea de natură penală, s-a clasat. Numai o minte lustruită cu sânge poate emana altceva. În aceşti ani ai tranziţiei la depopulare şi deprofesionalizare, 4.000 de medici au părăsit ţara. Lupta cu cancerul putea pierde, dintr-o pornire ”portocalie” a orchestranţilor legii, încă 77 de scutieri cu bisturiu.