Umezeală, mucegai, carii
„Proprietarii actuali trebuie să înţelegă că în maximum doi ani, Cula Greceanu se va confrunta cu grave probleme de infrastructură. Pânza freatică s-a ridicat, deja sporii de mucegai au ajuns până la ultimul etaj al acestei cule şi probabil că va începe şi un atac asupra infrastructurii lemnoase. Noi sperăm să facem rost de bani pentru a o achiziţiona şi a o introduce în celaltă parte a complexului muzeistic. Deocamdată, vom achita în luna februarie, după adoptarea bugetului, chiria pe care ne-am obligat să o plătim urmaşilor familiei Greceanu. Sperăm ca în baza demersurilor pe care le vom iniţia şi în acest an, Guvernul României să aloce suma de bani pe care proprietarii o pretind, pentru a cumpăra cula şi a o trece în patrimoniul Consiliului Judeţean Vâlcea”, spune Adrian Buşu (foto), vicepreşedintele CJ.

CJ Vâlcea pregăteşte un program pe fonduri europene pentru Cula Duca şi Casa memorială I.G. Duca
Adrian Buşu a mai declarat că singura şansă de salvare a Culei Greceanu este reabilitarea acesteia cu bani europeni după ce imobilul va intra în posesia CJ Vâlcea. De altfel, această instituţie a demarat documentaţia pentru un program cu finanţare UE în scopul reabilitării celorlalte două imobile care compun Complexul muzeal de la Măldăreşti: Cula Duca şi Casa Memorială I.G. Duca, aflate în vecinătatea Culei Greceanu. „Miercuri, 7 februarie, mă voi deplasa împreună cu directoarea Direcţiei de programe externe şi cu arhitectul-şef al Consiliului Judeţean, la Măldăreşti, la ansamblul muzeistic, pentru a întocmi un raport tehnic al Culei Duca şi al Casei memoriale. Consiliul Judeţean va face în acest an un proiect pentru atragerea de fonduri europene în vederea reabilitării celor două imobile”, spune Buşu.

Cula Greceanu, o istorie captivantă
Istoria Culei Greceanu începe în secolul al XVI-lea, când Nan Paharnicul construieşte un turn de apărare. Nepotul său, Tudor Maldăr, oştean al lui Tudor Vladimirescu, adaugă spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, restul construcţiei. În acele vremuri, culele erau ridicate ca măsură de apărare împotriva incursiunilor turceşti, dar şi a cetelor de haiduci. În decursul anilor, cula a trecut prin zestre de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Ajunsă în proprietatea familiei Greceanu, a avut parte de o restaurare minuţioasă făcută de inginerul Nicolae Greceanu şi soţia sa, pictoriţa Olga Greceanu. Între anii 1929 și 1934, cei doi au mobilat încăperile, le-au înnobilat cu fresce, tablouri, cu multe obiecte de mare valoare, punând bazele unui muzeu de artă feudală în care au investit bani, timp şi talent artistic. Comuniştii au transformat însă clădirea într-un gostat şi au dispus vânzarea obiectelor care se aflau în interior. Astfel, patul în care se spune că a dormit Iancu Jianu în trecerea lui de la Horezu spre Drăgăşani a fost vândut unui localnic pentru suma de 150 lei plătibili în 12 rate. În urma numeroaselor memorii trimise de ultimul proprietar, Nicolae Greceanu, pe adresa Ministerului Gospodăririi şi la Comisia Monumentelor Istorice din aceea vreme, autorităţile comuniste au permis un muzeu de etnografie. Începand din 1967, Cula Greceanu, restaurată, a fost deschisă publicului vizitator. Ce a mai rămas din bijuteria de altădată, în afară de arhitectura sa fabuloasă? Printre altele, la primul etaj, o frescă pastelată cu portretele Măldăreştilor în stilul tabloului votiv al bisericii de lângă culă. Semnătura de pe frescă aparţine Olgăi Greceanu şi este datată 1934. Cula şi obiectele rare pe care încă le adăposteşte au fost sursa mai multor producţii cinematografice care s-au turnat de-a lungul timpului aici. Una dintre acestea este pelicula „Aferim”, care a câştigat în 2015 premiul „Ursul de Argint” la Berlin şi care a fost propusă pentru Oscar.