Matache Măcelarul, educatorul lui Dragnea

0
3256

Numirea unui agramat într-o funcţie ministerială care solicită din plin ştiinţa de carte este un nonsens şi un abuz de neacceptat. Numirea care face vâlvă este aceea de ministru al educaţiei în cabinetul Dăncilă, pseudonimul coafat al lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Să facem de amorul artei o scurtă întoarcere în timp şi să ne amintim că miniştri ai învăţământului au fost, de exemplu, Ion I.C. Brătianu, Octavian Goga, Spiru Haret, Nicolae Iorga, Theodor Rosetti, G. Dem. Teodorescu, politicieni şi cărturari cu operă, dacă numele lor mai spun ceva unor doctori honoris causa în implementarea corupţiei din România. Ne amintim ce prăpăd ”multilateral dezvoltat” au lăsat în urmă cei cărora Adrian Păunescu le-a dedicat superbul poem ”Analfabeţilor”. Până la ”savantă”, la învăţământ exersa cu folos Aneta Spornic, la cultură tăia şi spânzura Suzana Gâdea. De-aici şi epigrama care a făcut furori în epocă, semn că rezistenţa prin cultură n-a fost un paliativ: ”Două ministrese hâde/ Prea iubitului Vel-Vornic…/ Cum să meagă şcoala Spornic/ Când la Arte-avem un Gâde?” Rezistenţa continuă, iar cei ce demonstrează în Piaţa Victoriei le urează penalilor de la putere ”să umple Biblioteca din Alexandria”. Cu limba română nu te joci! Când îşi pune în valoare sonorităţile, zdrăngăne mai abitir ca brăţările. Din păcate pentru el ca formaţiune de guvernământ, Partidul Social Democrat face tot posibilul şi se lasă descoperit. Un ministru al apărării limbii române de corectitudinea elementară bătea recordul lipsei de instrucţie într-o declaraţie pe cât de tragică în conţinut, pe atât de comică în formă: ”trupurile neînsufleţite ale cadavrelor celor decedaţi”. Şi acum, acest ministru ”pamblicar” de la educaţie, desemnat de Dragnea să asigure manuale şcolare viabile şi să întreprindă reforme, fiindcă, în opinia acad. Eugen Simion, invitat la Realitatea TV, tehnologiile se succed cu îndârjită repeziciune, au apărut forme inovative de comunicare şi, dacă nu te adaptezi, eşti pierdut. Există în sferele puterii, de 10-15 ani, un cult al haosului în societate, care demolează sistematic valorile şi pune în loc agresivitatea abjectă. Găsesc într-un comentariu de specialitate că arta este un liant, ca o autostradă, între spirite. Nu şosea marginală, nu potecă sufocată de bălării. Cu autostrăzile între regiuni, cum ar fi între sudul şi nordul ţării, am rezolvat-o, nu se construieşte nimic şi te întrebi, ca Tudor Barbu, dacă la mijloc nu e vorba de o strategie pusă la cale. Şi în limba română există ”autostrăzi” semantice şi de expresivitate la care au trudit generaţii de cărturari: paşoptişti, unionişti, republicani. Prea iubitul Vel-Vornic Liviu Dragnea le dinamitează cu sârg prin alde Matache Măcelarul copy paste.