Mai întâi a fost saivanul…
Saivanul care a devenit centrul atenţiei autorităţilor române şi americane a fost construit în urmă cu peste 10 ani, fără respectarea prevederilor legale în domeniul construcţiilor, pe un teren extravilan, proprietate privată. Timp de câţiva ani, fermierul Dumitru Bleja şi-a văzut de oile lui la construcţia situată în apropierea unităţii militare dezafectate. Problemele au început în mai 2011, atunci când Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat oficial amplasarea scutului antirachetă american din România la fosta bază aeriană de la Deveselu. Cu două luni înainte, în martie 2011, UM 01871 Deveselu a sesizat Primăria Stoeneşti cu privire la faptul că saivanul a fost construit fără autorizaţie şi fără aviz de la Statul Major al Armatei, fiind încălcată astfel atât legislaţia privind amplasarea de edificii în apropierea obiectivelor militare, cât şi cea în construcţii. Autorităţile au solicitat în mai multe rânduri demolarea saivanului, ciobanul a refuzat şi tot aşa. Disputa a ajuns în instanţă. De trei ani se luptă Ministerul Apărării cu proprietarul a sute de oi, că tot nu a reuşit să-l oblige să demoleze saivanul construit din plăci de beton, care „subminează cerinţele de securitate fizică minime” ale facilităţii militare. “Cazul este în instanţă. Pe lângă procesul intentat de Ministerul Apărării, am avut şi noi şi Consiliul Judeţean proces. Acestea au fost suspendate până la finalizarea cauzei ministerului. Ce pot să vă spun este că saivanul este construit fără autorizaţie, pe vremea fostului primar, pe un teren pe care domnul în cauză l-a cumpărat”, a declarat edilul comunei Stoeneşti, Alexandru Damian.

Ajutat de fiica de la primărie
„Primăria Stoeneşti, prin adresa înregistrată cu nr. 197/05.04.2011, a răspuns că «nu are calitate şi nu poate dispune pentru un drept care este garantat de lege – dreptul de proprietate», adresă care este semnată, pe lângă primar, şi de inspectorul de specialitate Bleja Nicoleta, nimeni alta decât fiica proprietarului de saivan. La momentul semnării adresei de răspuns nr. 1197/05.04.2011, decizia inspectorului de specialitate Bleja Nicoleta, în calitate de funcţionar public, a fost influenţată de interesul patrimonial al tatălui său, rudă de gradul I, referitor la situaţia sesizată de Unitatea Militară 01871 Deveselu”, se mai precizează în documentele de la instanţă. Tot acolo se spune că, neavând compartiment de specialitate cu atribuţii de control, Primăria Stoeneşti ar fi trebuit să trimită sesizarea MApN cu privire la saivanul de lângă baza militară la Consiliul Judeţean Olt, lucru care nu s-a întâmplat. Dumitru Bleja a obţinut, în instanţă, în primăvara lui 2014, recunoaşterea oficială a dreptului de proprietate asupra saivanului, pentru a-l putea înregistra în evidenţele fiscale şi de cadastru ale Primăriei Stoeneşti. Ulterior, a obţinut şi certificat de urbanism de la Consiliul Judeţean Olt şi a solicitat aviz de la MApN, necesar pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie. Ministerul i-a respins însă solicitarea, dar şi solicitarea de acordare a unor despăgubiri în valoare de 81.841 lei (circa 18.000 euro) pentru situaţia în care ar fi fost obligat să demoleze saivanul. Situaţia creată la Stoeneşti s-a aflat chiar şi în atenţia fostului premier Victor Ponta, care şi-a trimis Corpul de Control la faţa locului pentru a verifica situaţia.

În proces cu Ministerul Apărării Naţionale
Dumitru Bleja a avut pe rol mai multe procese cu diverse instituţii ale statului. Consiliul Judeţean Olt a obţinut la Tribunalul Olt, în aprilie acest an, confirmarea deciziei sale prin care a dispus demolarea saivanului şi amendarea proprietarului cu 3.000 de lei pentru construire ilegală, însă Dumitru Beja a cerut şi a obţinut, luna trecută, revizuirea acestui proces. Revizuirea urmează să se judece după soluţionarea procesului de la ÎCCJ privind avizul MApN pentru construirea saivanului. Prin cererea adresată judecătorilor, fermierul solicită justiţiei să oblige Statul Major al Armatei să emită aviz pozitiv pentru construirea saivanului, este încă pe rol. MApN a obţinut o decizie favorabilă la prima instanţă, Curtea de Apel Bucureşti, în aprilie 2015, însă proprietarul a înaintat recurs, al cărui prim termen se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe 17 ianuarie anul viitor. Un eventual succes i-ar permite lui Bleja să obţină despăgubiri ca urmare a demolării saivanului, care pare în acest moment iminentă. Solicitarea directă de despăgubiri i-a fost respinsă de către Judecătoria Caracal în aprilie anul acesta ca fiind perimată. De altfel, Bleja a reclamat instanţei că MApN îi refuză avizul tocmai pentru a nu-i acorda despăgubiri. Proprietarul a invocat în instanţă că, la data construirii saivanului aflat la aproximativ 25 de metri de gardul unităţii militare, respectiv la 4,2 metri de latura estică a acesteia, în conformitate cu legislaţia privind apărarea naţională, nu avea obligaţia de a solicita aviz de la Statul Major al Armatei pentru construcţia respectivă, această obligaţie revenind doar persoanelor juridice. În plus,omul susţine că, la vremea respectivă, nu a primit niciun fel de notificare în sensul demolării saivanului.

Păşunatul oilor activează senzorii scutului
Cele câteva sute de oi deţinute de Dumitru Bleja creează probleme soldaţilor americani de la Baza NATO. Deplasarea mioarelor în timpul păşunatului activează senzorii de mişcare de la unitate. Cu toate acestea, saivanul rămâne pe poziţie pentru că, de trei ani de când se află pe “calea judecăţii” cu ajutorul magistraţilor, Dumitru Bleja a reuşit să-şi păstreze construcţia ilegală. Una care pune în pericol o înţelegere internaţională parafată printr-un protocol încheiat între statul roman şi NATO. Oile ciobanului din Caracal se dovedesc a fi mai “tari” decât scutul de la Deveselu, declarat operaţional în mai 2016. Sistemul antirachetă a costat circa 800 de milioane de dolari şi este compus din 24 de interceptoare SM-2 şi dintr-un un radar antibalistic.