Chiulul, un fenomen greu de stăpânit

Noul an şcolar pare să nu fi fost interesant pentru elevii olteni. Mulţi au păşit în clasa superioară fără să ia loc în bănci, preferând să petreacă timpul hoinărind pe străzi sau consumând timpul pe la terase. Absenteismul mare a determinat autorităţile să ia o serie de măsuri pentru a preveni chiulul. În lupta dusă cu dezinteresul multor elevi faţă de orele de curs au intrat şi poliţiştii de proximitate. Pe lângă acţiunile de prevenire a faptelor antisociale săvârşite de elevi, oamenii legii îi vânează pe chiulangii. Îi găsesc, îi duc la şcoală, iar ei o iau de la capăt. Totul pentru că legea îi „ţine legaţi de mâini pe poliţişti” care nu pot lua măsuri împotriva lor.

0
204

Elevii olteni, vânaţi prin baruri
Zeci de elevi sunt culeşi zilnic de poliţişti în timpul orelor de curs din baruri, cafenele sau alte localuri doar pe raza municipiului Slatina. La fel stau lucrurile şi în restul oraşelor din judeţ. „Noi facem frecvent patrulări şi toţi elevii care-i găsim pe stradă, în preajma barurilor sau în localuri, îi legitimăm şi îi ducem la şcoală. Îi predăm profesorilor. Mai mult de atât nu putem face că nu ne permite legea. La scurt timp pe mulţi dintre elevii duşi la şcală îi regăsim pe străzi, în intersecţii, cerşind, sau în baruri”, a declarat recent Cristian Grigorescu, şeful Serviciului Prevenirea Criminalităţii din cadrul IPJ Olt.

Părinţii, vinovaţi pentru absenţele copiilor
Nici în mediul rural lucrurile nu stau altfel, doar că aici motivul principal nu este vagabondajul, ci munca. Elevii de la ţară lipsesc mai mult toamna şi primăvara, atunci când părinţii acestora merg la munca câmpului. „Fata mea este în clasa a VII-a. Acum, la început de an, până se face orarul şi până vin cataloagele, mai lipseşte. Merge cu noi să ne ajute la porumb, la vie. Când terminăm, merge şi ea la şcoală şi se ţine de carte. E un copil bun, învaţă bine şi e cuminte, ne-a mărturisit Maria Popescu, dintr-o comună din nordul judeţului.

Cerşetorii de la intersecţii, asistaţi de stat
O categorie aparte de chiulangii o reprezintă elevii aflaţi în grija statului, indiferent de forma de protecţie. Cei care lipsesc de la şcoală nu doar că vagabondează, dar sunt, de cele mai multe ori, găsiţi la cerşit. Poliţiştii care-i găsesc îi duc la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, măsurile împotriva lor urmând a fi dispuse de conducerea instituţiei. De cele mai multe ori, pentru aceşti copii se dispune o monitorizare mai atentă şi introducerea lor într-un program de consiliere. Rezultatele acestor măsuri nu sunt, de cele mai multe ori, cele scontate, copiii continuând să cerşească şi chiar să consume alcool, în loc să meargă la şcoală.

Oamenii legii, limitaţi în acţiuni
Poliţiştii nu pot face mare lucru pentru a-i determina pe elevi să nu mai absenteze. Nici mai-marii învăţământului oltean nu-i pot constrânge pe chiulangii să renunţe la prostul obicei. „Măsurile de sancţionare a chiulului sunt prevăzute în regulamentul şcolar, stabilit la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. În funcţie de situaţie, de elev, dacă este sau nu unul dintre aceia care nu prea trec pe la şcoală, dacă sunt găsiţi pe stradă sau la cerşit, conducerea unităţii de învăţământ poate dispune o serie de sancţiuni sau de măsuri, a afirmat Florica Grecu, inspector şcoalar adjunct al IŞJ Olt.

Absenteismul, un fenomen
Îndiferent de motiv, absenteismul şcolar a devenit un fenomen. De la an la an, numărul absenţelor înregistrate creşte, în ciuda eforturilor făcute de conducerile unităţilor de învăţământ sau de patrulările poliţiştilor de la proximitate. Aşa se face că doar în primele două săptămâni de şcoală elevii din judeţ au înregistrat câteva mii de absenţe. Cele mai multe au fost trecute în dreptul liceenilor. Mai mult de jumătate dintre absenţe au fost motivate prin adeverinţe medicale. Cu toate acestea, au rămas suficient de multe care vin să demonstreze că elevii nu au avut motive întemeiate pentru a nu trece pe la ore.

Absențele îi lasă fără bani
Elevii care absentează nemotivat de la şcoală, în funcţie de numărul absenţelor, se pot alege cu diverse drepturi băneşti fie reduse, fie suspendate. După ultima situaţie raportată de Inspectoratul Şcolar Judeţean, sute de copii au avut alocaţiile de susţinere a familiilor ciuntite sau suspendate din cauza absenţelor. „AJPIS a finalizat centralizarea alocaţiilor diminuate sau suspendate în cel de-al doilea semestru al anului şcolar 2016-2017. Ca urmare a numărului mare de absenţe înregistrate, a fost suspendată plata alocaţiei pentru susţinerea familiei pentru 111 familii şi s-a diminuat cuantumul alocaţiei, începând cu 1 august 2017, pentru 294 de familii”, a declarat Maria Bănică, purtător de cuvânt AJPIS Olt.
Potrivit statisticilor instituţiei, cele mai multe alocaţii suspendate sunt la Slatina – zece familii, Caracal – opt, Scărişoara – şapte, Dobrosloveni – şapte şi Curtişoara – cinci familii. În ceea ce priveşte diminuarea alocaţiilor, în top se află municipiul Slatina şi Movileni, cu câte 13 situaţii, Caracal cu 12 cazuri şi Izvoarele.

Sancţiunile, prea blânde pentru a stopa chiulul
Legea 277/2010 privind acordarea alocaţiei pentru susţinerea familiei, cu modificările şi completările ulterioare, prevede reducerea cu 20% a cuantumului alocaţiei pentru elevii care înregistrează până la 10 absenţe, cu 50% dacă acumulează între 10 şi 19 absenţe, iar după 20 de absenţe acest drept se suspendă. Legea mai prevede ca, în cazul familiilor cu mai mulţi elevi de vârstă şcolară, dacă unul singur dintre ei înregistrează peste 20 de absenţe nemotivate, alocaţia de susţinere a familiei este suspendată la plată pentru toţi copiii, iar dacă cuantumul absenţelor este sub 20, se aplică procentele de penalitate pentru fiecare copil din familie, în funcţie de absenţele înregistrate.
Elevii care aleg să vagabondeze înregistrează rezultate scăzute la învăţătură. În timp, ei sunt primii pe listele cu elevii care pică examenele naţionale. În plus, ei sunt clienţii frecvenţi ai poliţiştilor. Cei mai mulţi sunt acuzaţi de furtişaguri. Cei mai cu dare de mână se regăsesc printre consumatorii de substanţe stupefiante sau cu efect halucinogen.