Kazuo Ishiguro, laureatul Nobel pe 2017

0
121

Kazuo Ishiguro, scriitor britanic de origine japoneză, este laureatul Nobel pentru Literatură pe anul 2017. Academia Suedeză l-a ales ”pentru romanele sale de mare forţă emoţională care dezvăluie abisul de dincolo de sentimentul nostru iluzoriu de conectare cu lumea”. Mai ”pe româneşte”, aşa cum le-a caracterizat Sara Danius, secretarul permanent al Academiei Suedeze, romanele sale sunt ”un amestec de Jane Austen şi Franz Kafka, iar dacă amesteci puţin, nu prea mult, rezultă Ishiguro cu siguranţă”. În măsura în care poţi amesteca romantismul previctorian cu expresionismul începutului de secol XX. Născut în 1954, la Nagasaki, el a emigrat cu părinţii în Anglia pe când nu împlinise şase ani. A absolvit Universitatea din Kent cu o diplomă de licenţă în domeniul artelor şi filozofiei. În 2008, era clasat al 32-lea pe lista celor mai mari 50 de scriitori britanici de după 1945. Romanul său ”Rămăşiţele zilei”, o impetuoasă poveste de iubire, a fost ecranizat în 1993, de regizorul James Yvory, cu Anthony Hopkins şi Emma Thompson în rolurile principale. Editura Polirom a avut inspiraţia de a-l traduce în forţă pe Kazuo Ishiguro şi asta de vreo 15 ani. Selectăm dintre romanele sale: ”Amintirea palidă a munţilor” (1982), ”Un artist al lumii trecătoare” (1986), ”Nemângâiaţii” (1995), ”Să nu mă părăseşti” (1995), ”Gigantul mort” (2015). ”Să nu mă părăseşti” (o poveste dură, dar, vorba cuiva, nici viaţa nu e roz tot timpul) figurează între cele 1001 de cărţi care merită citite într-o viaţă de om. Kazuo Ishiguro este un stilist efervescent, calitate care a atras ca un magnet premii literare de anvergură: Winifred Holtby, Whitbread, Booker Prize, Ordinul Imperiului Britanic, Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor. Casele britanice de pariuri literare, care l-au avut foarte puţin în vedere, s-au trezit (şi) în acest an cu o surpriză uriaşă. Ele au acordat credit fie romancierei canadiene Margaret Atwood, fie altor candidaţi precum Ngugi Wa Thiong’o (Kenya), Javier Marias (Spania), Ismail Kadare (Albania), Antonio Lobo Antunes (Portugalia) sau Jon Fosse (Norvegia). Mai mult, unele case de pariuri i-au scos total şi pe nedrept din ecuaţie pe Haruki Murakami (Japonia), Amos Os (Israel) şi Adunis (Siria). După decizia din anul precedent, când a stârnit controverse, deşi în testamentul din 1895 al lui Alfred Nobel se precizează că premiul care îi poartă numele va putea fi atribuit şi altor tipuri de scriitură cu valoare literară, Academia Suedeză a abordat o direcţie cu mai multe semne de siguranţă. Kazuo Ishiguro, la cei 63 de ani ai săi, cu o producţie literară de interes universal, exprimată în multiple traduceri de mare tiraj, poate fi considerat opţiunea de vârf a anului.