Preşedintele liberalilor de pretutindeni, anunţă de la Craiova:
Ludovic Orban: „Nu voi accepta niciun blat cu PSD-ul!”

Sosit pe meleaguri doljene pentru a lua pulsul şi a încuraja organizaţia locală, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, a dovedit tuturor de ce este un lider de anvergură pe scena politică românească de mai bine de 15 ani. Fără a se sfii, natural, liberalul-şef s-a amestecat în mulţimea strânsă cu ocazia zilelor comunei Coţofenii din Dos şi ale oraşului Băileşti, a discutat relaxat cu cetăţenii şi s-a fotografiat cu zeci dintre aceştia. Profitând de prezenţa lui Orban în Dolj, oferim cititorilor noştri un interviu cu cel care are misiunea de a redresa „corabia“ liberală în următorii patru ani.

0
1441

Reporter: Domnule preşedinte, aţi fost ministru al transporturilor care acum zece ani aţi propus să se construiască drumul expres Craiova-Bucureşti. În acest sens, aţi făcut studiul de fezabilitate al acestei investiţii… Iată că, după ce s-a renunţat la proiectul dumneavoastră, pe motiv că nu este avantajos, după ce ani la rând diverşi guvernanţi au promis că vor face o autostradă, acum s-a revenit şi s-a intrat în linie dreaptă tocmai cu proiectul promovat de dumneavostră…
Ludovic Orban: Am aprobat documentaţiile economico-tehnice ale acestei investiţii, în 2009 am prevăzut sumele necesare pentru demararea proiectului şi, de asemenea, am pregătit documentaţia de licitaţie. În mod normal, la sfârşitul anului 2009 trebuia să demareze licitaţia. După aceea a venit altcineva, domnul Berceanu, dacă îmi amintesc eu bine, a propus autostrada sudului, după care iarăşi altcineva cu altă propunere. Au trecut zece ani, s-au pierdut zece ani, şi iată că s-a revenit la proiectul promovat de mine. Probabil că vor face acest drum expres în baza documentaţiei realizate de mine.

Rep.: Putem vorbi, cel puţin în acest caz, de o inconsecvenţă crasă la nivel guvernamental. Dacă PNL va veni la guvernare…
L.O.: (Precipitat) Infrastructura va fi prioritate zero!

Rep.: Am înţeles. Ceea ce voiam să vă întreb eu, dacă PNL va veni la guvernare, va face demersurile pentru a face un pact naţional cu privire la infrastructura României? Va invita PSD-ul şi celelalte formaţiuni politice să semneze un memorandum în acest sens?
L.O.: Ce să faci cu PSD-ul? Ascultaţi-mă, e greu să îi convingi pe unii oameni care nu pricep despre ce este vorba şi care nu au niciun fel de interes. PSD-ul întotdeauna a privit problemele de infrastructură ca probleme, să spun, secundare. Pentru ei, voturile le aduc kilometrii de asfalt pe care îi fac în comune, legând sate, cătune şi alte chestiuni de genul acesta. În mintea lor, autostrăzile nu aduc voturi, ceea ce este o mare prostie! Infrastructura modernă este suport al dezvoltării economice a României. Absenţa infrastructurii reprezintă una dintre cele mai grave bariere în dezvoltarea economică a României, iar pentru noi este prioritate zero dezvoltarea infrastructurii critice, adică marile tronsoane de autostrăzi. Vorbim aici de Sibiu-Piteşti, autostrada Moldova şi nu numai. Din alt punct de vedere, Doljul este un judeţ dunărean. Nerealizarea lucrărilor de navigabilitate a Dunării reprezintă un mare handicap de dezvoltare a judeţelor dunărene. Dunărea, odată ce îi asiguri navigabilitatea, atunci transportul pe Dunăre va creşte spectaculos.

Guvernul, solicitat să se implice în renaşterea Uzinei de Avioane Craiova

Rep.: În ultimul an, asistăm la un amplu program de reînzestrare a armatei române. Se vorbeşte despre investiţii în industria de apărare ale unor firme străine. În ceea ce priveşte Fabrica de Avioane Craiova, care este singura uzină care a produs avioane de luptă, care face mentenanţă acestor avioane…
L.O.: Înţeleg ce vreţi să spuneţi. Eu cred că cei care concep aceste proiecte ar trebui să aibă în vedere această capacitate de producţie şi cred că aici se poate dezvolta ceva. Cum este asocierea de la fabrica din Moreni (uzina care produce transportoare blindate şi care a semnat un contract de asociere cu producătorul german Rheimetall n.red.), fie ca la Braşov (unde s-a creat o firmă mixtă pentru producţia de elicoptere).

Rep.: PNL-ul va încerca să sprijine o astfel de abordare. Spre exemplu, o discuţie în CSAT pe această temă, promovată de preşedintele Iohannis…?
L.O.: CSAT-ul nu poate interveni în chestiuni punctuale, economice. CSAT-ul aprobă strategia de apărare şi a aprobat cele opt programe de înzestrare a armatei, dar nu poate să decidă condiţiile în care se vor negocia din punct de vedere economic. Spre exemplu, uitaţi-vă la Polonia, care a cumpărat, dacă îmi amintesc bine, 42 de avioane F16 noi şi au solicitat offset, obţinând ca mentenanţa să se facă la ei în ţară, creând locuri de muncă şi generând investiţii. Noi am cumpărat 12 avioane, să zicem second hand, fără ca nimeni să se gândească la o implicare a capacităţilor industriale româneşti, care, din păcate, au fost lăsate de izbelişte în ultimii 27 de ani. Iar armata chiar are nevoie de înzestrări moderne, ne confruntăm cu o intensificare clară a presiunii ruseşti!

Rep.: În ultimele luni, de la instalarea cabinetului Tudose, asistăm la o serie întreagă de schimbări ale fiscalităţii României. Care credeţi că vor fi consecinţele acestor modificări?
L.O.: Se văd deja primele consecinţe! Deja există investitori care erau pregătiţi să finanţeze capacităţi de producţie ce au decis să mai aştepte. Foarte mulţi investitori din România care doreau să-şi mărească capacităţile de producţie, mai aşteaptă. Nimeni din mediul de afaceri, în general niciun cetăţean român, nu ştie la ce să se aştepte din partea guvernului. O asemenea avalanşă de propuneri în domeniul fiscal care toate sunt împotriva firmelor private, care nu fac altceva decât să crească fiscalitatea, să creeze complicaţii suplimentare pentru antreprenori şi investitori, nu s-a mai văzut de mult! Impozitul pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate, impozitul pe gospodărie, rebotezat impozitul pentru persoane fizice pe venitul global, contul special pentru plata TVA-ului, readucerea supraaccizei la combustibil, transferul cotelor de contribuţii de la angajatori către angajaţi, discuţia despre naţionalizarea Pilonului II de pensii, sunt doar câteva dintre „minunile“ fiscale propuse în ultimele luni. Ce arată aceste măsuri? Arată că, după execuţia bugetară pe primele şase luni, nu există capacitatea de a susţine cheltuielile publice care au fost declanşate prin modificările legislative pe care le-au făcut. Datele economice ne arată reducerea investiţiilor private, peste 13%, creşterea deficitului comercial cu peste 30%. Deficitul comercial a crescut ca urmare a creşterilor de salarii şi de pensii, care automat a crescut consumul, fără să crească capacitatea de producţie a României. S-a deschis astfel poarta importurilor, fără să crească capacitatea de export. Acest lucru va duce la creşteri ale presiunii pe monedă, va duce la un derapaj al cursului de schimb… Toate acestea vor duce până la urmă la inflaţie, care deja a început să crească. BNR-ul nu mai poate să o ţină foarte mult pe loc pentru că şi ei au o limită de rezistenţă care e dată de rezerva valutară. Apoi, investiţiile publice sunt la cota zero! Unul dintre motoarele de creştere sunt investiţiile, fie ele private sau publice. Am avut de-a face cu cel mai scăzut nivel al investiţiilor pe primele şase luni ale anului din ultimii zece ani de zile. Este absolut incredibil! Toate aceste măsuri arată că ei au nevoie de bani şi vor să scoată bani din piatră seacă. Din fericire, au renunţat la impozitul pe cifra de afaceri. Trebuie să vă spun că nu există nicăieri în Europa astfel de impozit, decât pentru microîntreprinderi, aşa cum există şi la noi. De altfel, nici contul separat pentru plata TVA-ului nu există nicăieri în Europa, decât in Italia şi se aplică doar companiilor care au contracte cu statul, pe contractele respective. Este imposibil de administrat, creează nişte costuri extraordinare. Toate aceste lucruri generează consecinţe extrem de grave în ceea ce priveşte funcţionarea companiilor, iar aceştia trebuie să priceapă: o ţară merge înainte atunci când companiile merg, când există o competiţie, există o dezvoltare. (…) S-a pornit pe un drum greşit. O spun de acum: se pun bazele unei încetiniri a creşterii economice şi chiar există riscul apariţiei unei noi crize economice care este generată chiar de către cei care conduc astăzi România.

„Adversarul nostru politic este PSD-ul!“

Rep:: În aceste condiţii, PNL-ul se gândeşte să forţeze intrarea la guvernare?
L.O.: Există o aritmetică parlamentară, care este clară. Până nu se schimbă această aritmetică parlamentară, este foarte dificil să dai jos acest guvern. Dar asta nu înseamnă că nu ne vom strădui. Este unul dintre obiectivele noastre politice să încercăm îndepărtarea PSD-ului de la putere. Până atunci, evident, ne opunem la toate măsurile care generează efecte negative. Spre exemplu, am solicitat public să renunţe la măsura transferului cotelor de contribuţii de la angajator la angajat, pentru că aici se ascunde o mare şmecherie. Ei au promis de la 1 ianuarie 2018 creşterea salariilor în sectorul public cu 25%. Transferul cotei de contribuţii de la angajator la angajat generează următoarele efecte: în primul rând va creşte salariul brut şi automat contribuţiile vor fi mai mari. Mai mult decât atât, contribuţiile procentuale vor fi mai mari. (…) Astfel, principalul beneficiar al creşterii salariului brut în sectorul public va fi statul! Iar angajatul va primi praful de pe tobă, nu 25%. Angajatul va primi 2, 4, 5%, depinde de diferite situaţii. Asta este o şmecherie prin care, promiţând oamenilor o creştere de salariu, de fapt câştigă statul nişte bani în plus. În 2018, puterea de cumpărare a angajaţilor din sistemul public va scădea, că pe lângă asta va creşte inflaţia, va creşte preţul la energie electrică, la energie termică va creşte preţul, va creşte preţul la combustibili. În sectorul privat, gândiţi-vă la ce situaţie se va ajunge. Angajatorul, teoretic, nu va mai plăti cotele de contribuţii, deci nu îl afectează. Însă pe angajatul său, da! Pentru că angajatului din sectorul privat nu poate să îi crescă brusc salariul aşa cum îi creşte celui din sectorul public cu 25%. De fapt, în sectorul privat salariile vor scădea, pentru că marea majoritate a angajatorilor nu vor avea capacitatea să crească salariile brute.

Rep.: Domnule preşedinte, aţi fost unul dintre cei care s-au opus formării alianţei USL. Pe viitor, excludeţi o colaborare cu PSD pe plan central sau local?
L.O.: Am fost singurul care a votat împotriva acestei alinaţe în Biroul Permanent Naţional al PNL! Pe ce teme să colaborăm cu PSD-ul în viitor? Adversarul nostru politic este Partidul Social Democrat şi mai ales politicile acestui partid. Acest partid urmăreşte în mod programatic ca o parte cât mai mare din societatea românească să rămână în beznă, în sărăcie, în dezinformare, fără loc de muncă, fără capacitatea de a-şi câştiga existenţa decent. Obiectivul nostru fiundamental este câştigarea alegerilor şi trecerea în opoziţie a acestui partid toxic pentru România. Nu voi accepta niciun blat cu PSD-ul. După părerea mea, PSD-ul, aşa cum este astăzi construit ca o adunare de vechili care au condus în mod feudal, despotic, judeţele cele mai sărace ale acestei ţări, nu poate să aducă prosperitate în această ţară. Atât timp cât la conducerea acestui partid va fi această adunătură, va fi foarte dificil de colaborat. Totuşi, pe anumite teme, când vorbim de propuneri bune şi utile românilor, putem discuta, dar cred că vor fi foarte puţine ocazii!