Am ajuns la vorba lui Băsescu, omul “gras” de la stat
Veniturile aleşilor şi ale angajaţilor plătiţi de la buget au explodat

Începând cu luna trecută, au intrat în vigoare prevederile legii salarizării unitare. Scopul declarat al acesteia a fost de a pune capăt discrepanţelor majore în salarizarea personalului din sistemul public. Cum drepturile câştigate nu puteau fi reduse, legea a acţionat în direcţia scopului propus prin majorarea veniturilor mici. Ideea în sine nu este rea, doar că modul cum s-a încercat să se îndrepte unele nedreptăţi a fost eronat. Astfel s-a ajuns ca în sistemul public angajaţi cu şcoală puţină să fie plătiţi asemenea specialiştilor din multinaţionale. Poala de bani cu care s-au trezit pe negândite mare parte dintre salariaţii bugetari creează probleme nu doar bugetului de stat, ci şi în mediul privat. Economiştii de prestigiu susţin că această lege, în loc să facă bine, face mai mult rău societăţii româneşti.

0
387

Aleşii neamului şi-au tăiat ”partea leului” din tortul veniturilor salariale
Cea mai mare creştere a veniturilor se înregistrează în cazul parlamentarilor ale căror indemnizaţii au crescut de 2,5 ori. Uitându-ne spre statele de plată ale aleşilor olteni, constatăm că suma cea mai mate de bani intră în contul deputatului Florin Iordache. Nu pentru că ar fi cel mai vechi parlamentar al judeţului şi nici pentru că are, contestată sau nu, cea mai prolifică activitate în Parlament, ci pentru că deţine cea mai importantă funcţie: cea de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Venitul pe care-l va încasa demnitarul se situează în jurul a 15.000 lei. Bani puţini nu vor primi nici restul deputaţilor şi senatorilor. Suma minima ce va intra în contul lor va fi de 13.050 lei. Aceşti bani vor ajunge la aleşii fără funcţii în Senat şi Camera Deputaţilor. Mare parte dintre ei sunt fie chestori, preşedinţi de comisii sau vicepreşedinţi, cu toţii vor avea un plus de câteva sute de lei sau chiar peste 1.000 de lei. Sumele cu care sunt răsplătiţi parlamentarii, mulţi dintre ei doar pentru prezenţă şi ridicat mâna, sunt de 2,5 ori mai mari decât cele încasate în prima sesiune din aceste mandate, care s-a încheiat la 1 iulie, când au intrat în vacanţă.

Fără număr, fără număr şi pentru aleşii mai mici de la nivel local
Bani în plus vor primi şi toţi aleşii de la nivel local şi judeţean. Astfel, Marius Oprescu, preşedintele CJ Olt, va avea un salariu brut de 13.050 lei. Acelaşi venit îl va avea şi edilul municipiului Slatina, Emil Moţ. Cei doi vor primi în mână aproximativ 9.500 de lei. Salarii frumoase vor primi şi vicepreşedinţii CJ Olt, Ioan Ciugulea şi Virgil Delureanu, dar şi cei doi viceprimari ai Slatinei, Gigi Ernes Vâlceleanu şi Claudiu Stăncioiu. Potrivit prevederilor noii legii a salarizării unice, în dreptul lor, pe statul de plată, va fi trecută suma de 11.600 lei. Evident, tot brut. Potrivit actului normativ invocat, un primar de comună cu până la 3.000 de locuitori va primi un salariu de 4.350 de lei. Nici ceilalţi aleşi din judeţ nu au de ce se plânge după intrarea în noul act normativ. Veniturile lor au crescut considerabil, în majoritatea cazurilor veniturile vor fi duble. Concomitent cu creşterea indemnizaţiilor primarilor şi ale preşedinţilor de CJ, cresc şi indemnizaţiile de şedinţă ale consilierilor locali sau judeţeni, prevăzute de legiuitor la 10% din veniturile şefilor de administraţii. Deputaţii au adoptat şi amendamentul care prevede un spor de 25% pentru primarii care gestionează fonduri europene, şi unul de 50% pentru angajaţii care gestionează fondurile comunitare indiferent de numărul proiectelor.

Ce bine e să fii angajat la stat. Muncă puţină, bani cu nemiluita
Salarii mărite vor primi din această lună, conform actului normativ amintit, toţi angajaţii din administraţie sau instituţiile subordonate primăriilor şi consiliilor judeţene. Veniturile celor mai mulţi dintre ei au fost majorate cu cca 500 lei, dar există şi angajaţi care vor primi în plus la leafă chiar şi peste 1.000 de lei. Dar să o luăm pe categorii. Un director de instituţie subordonată administraţiei judeţene, indiferent de mărimea ei sau de importanţă, primeşte peste 7.000 de lei. Mai exact între 7.000 şi 8.500 de lei, în funcţie de gradul deţinut. Nici adjuncţii acestora nu stau mai prost la capitolul salarizare actuală. Pe statul de plată, ei vor avea un salariu brut cuprins între 6.000 şi 7.400 de lei. Şefii de serviciu vor avea avea venituri cuprinse între 5.500 lei (gradul I) şi 6.737 lei (gradul II), iar cele ale şefilor de birouri salarii se vor încadra între 5.000 lei, gradul I, şi 6.258 lei, gradul II. Şi restul angajaţilor din administraţia publică locală sau judeţeană au motive de bucurie datorită noilor salarii. Astfel, persoanele care ocupă funcţii publice de execuţie pot atinge venituri de până la 4.797 lei pe lună, în funcţie de poziţia ocupată şi gradaţie. Noua lege a salarizării nu are grijă doar de funcţionarii publici bine pregătiţi sau care deţin funcţii şi responsabilităţi. Salarii frumoase vor primi şi salariaţii contractuali. Dacă e să ne uităm bine pe ceea ce prevede legea, un îngrijitor, cu cel mult studii medii, va primi începând cu luna iulie a.c. un salariu cuprins între 1.650 şi 1.800 lei, iar un administrator se va putea lăuda cu un salariu de peste 2.100 lei, în timp ce un şofer de instituţie nu va primi mai puţin de 2.000 de lei, cam cât un învăţător. Ca nu se spună că guvernanţii nu sunt mărinimoşi cu angajaţii din sistemul bugetar, ei au “trecut la vot” un alt amendament la amintita lege, care prevede ca angajaţii din sectorul public să beneficieze de indemnizaţii de vacanţă, de la 1 decembrie 2018, în cuantumul unui salariu minim brut. Sunt exceptaţi cei care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite.

Şomerii nu mai vor decât locuri de muncă plătite ca la stat
Ionuţ este un tânăr de 32 de ani din Slatina. Susţine că îşi caută de muncă şi ar face orice pentru un loc de muncă stabil. Totul cu o singură condiţie: să fie plătit bine, ca la stat. “Îmi caut un post de şofer. Am carnet categoria B. Altceva nu ştiu să fac, am terminat profesionala, dar ştiţi cum este, teoria e teorie, practica e altceva. Nu mă interesează pentru cine lucrez. Vreau carte de muncă şi un salariu de minimum 2.000 de lei, că aşa este şi la stat”, ne-a mărturisit tânărul. El ne-a mai precizat că, deşi caută de mult un loc de muncă, nu a găsit pentru că majoritatea patronilor plătesc prost. “Majoritatea celor la care am fost mi-au oferit salariul minim pe economie pe motiv că nu ştiu meserie”, a susţinut tânărul şomer. La fel ca el gândesc foarte mulţi tineri care preferă şomajul în locul unui job stabil, deşi nu foarte bine plătit. Ei sunt, de acum încolo şi mai decişi să nu accepte slujbe prost plătite şi spun că se vor raporta la salariile de la stat ori de câte ori vor trebui să aleagă între a accepta sau nu o slujbă. Patronii susţin că modificările aduse salarizării bugetarilor de la începutul acestui an, odată cu majorarea salariului minim pe economie la 1.450 lei, au mari probleme. Pe de o parte cu eficientizarea activităţii economice, iar pe de altă parte cu pretenţiile financiare ale celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă. “Nu ştiu cum şi-au făcut guvernanţii ăştia calculele, de unde or să dea salariile acestea umflate, cert este că pe noi, cei din mediul privat, ne-au îngropat efectiv. Sincer, nu ştiu cât mai rezist cu astfel de cheltuieli când investiţiile stagnează. Nici nu poţi să te încurci să iei lucrări pentru că nu găseşti angajaţi, iar dacă dai peste un meseriaş îţi cere cât un angajat de la o multinaţională. Nu e posibil aşa ceva”, ne-a declarat patronul unei firme de construcţii. Potrivit acestuia, nu se mai găsesc nici angajaţi zilieri. “Toţi cer 100 de lei pe zi, mâncare, băutură şi ceva pe lângă şi tot nu te poţi baza pe el că îl ai de fiecare dată când e nevoie”, a spus patronul.