O Românie greoaie într-o Europă care prinde viteză

0
899

În ultimele săptămâni, în spaţiul public european se dezbate foarte mult asupra ideii unei Europe cu două viteze, existând posibilitatea ca, odată concretizată, această propunere să mărească decalajele de dezvoltare dintre statele membre. Totuşi, nu au fost stabilite criterii concrete care să stea la baza împărţirii pe categorii a statelor europene şi nici nu ştim cu exactitate ce vor viza acestea.
Dacă manifestaţiile de stradă ce au avut loc în ţară în ultima perioadă ne plasează în prim-planul acţiunii civice, din păcate, nu putem spune acelaşi lucru şi despre stadiul de dezvoltare al României. În ciuda faptului că de la integrarea în Uniunea Europeană s-au făcut progrese majore, Oltenia şi Moldova sunt încă două dintre cele mai sărace regiuni ale Europei şi nici în alte regiuni ale ţării situaţia economică nu este una foarte bună. Incapacitatea de a atrage fonduri europene la un nivel ridicat, nerealizarea reformei administrative, lipsa investiţiţilor majore, reprezintă principalele cauze ale acestei situaţii, iar politica guvernamentală actuală, orientată spre măsuri sociale şi asistenţialism, nu poate oferi soluţii reale de dezvoltare.
Pe lângă diferenţele de dezvoltare dintre regiuni, o altă problemă majoră a României o reprezintă discrepanţa uriaşă dintre mediul urban şi mediul rural. În România anului 2017, încă mai avem şcoli cu haznaua în curte, încă mai avem situaţii în care copiii merg kilometri întregi pe jos pentru a putea ajunge la şcoală, în multe sate utilităţile lipsesc cu desăvârşire, iar serviciile de asistenţă medicală sunt inexistente. În aceste condiţii, a vorbi despre egalitatea de şanse între tinerii din mediul rural şi cel urban ar fi o ipocrizie, iar aspectul cel mai îngrijorător este dat de lipsa premiselor că aceste situaţii vor fi rezolvate în viitorul apropiat.
Dacă în România, la nivelul unei populaţii de 20 de milioane de locuitori, avem o diferenţă atât de mare a gradului de devoltare, fie în ce priveşte diferitele regiuni ale ţării, fie în ce priveşte mediul rural sau urban, la nivelul Uniunii Europene cu aproape 500 de milioane de cetăţeni, este cu atât mai greu de recuperat decalajul de devoltare şi de ţinut în frâu dorinţa statelor puternice de a avea o colaborare mai strânsă între ele, decât cu restul statelor.
Cred că, înainte de a avea un discurs îndreptat împotriva statelor foarte dezvoltate, care susţin ideea unei Europe cu mai multe viteze, ar trebui să fim realişti şi să înţelegem dorinţa şi capacitatea acestora de a se dezvolta într-un alt ritm, şi cel mai important, ar trebui să căutăm atent cauzele interne care împiedică România să facă paşi către liga mare a statelor europene.

Doru Câplea este consilier local din partea PNL