Răsturnare de situaţie în ancheta de la Centrul Neuropsihiatric Măciuca
Procurorii au constatat că bolnavii au fost imobilizaţi şi fotografiaţi în mod demonstrativ

Comunicat de presă Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

0
1271

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au finalizat cercetările în dosarul privind faptele relatate în presă în perioada 23-25.01.2017, în legătură cu modalitatea în care sunt trataţi beneficiarii din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, jud. Vâlcea, dispunând clasarea cauzei cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu, supunerea la rele tratamente şi lipsirea de libertate în mod ilegal, întrucât nu au rezultat indicii privind comiterea acestor infracţiuni.
Din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat următoarea situaţie de fapt:
La data de 23.01.2017, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu în urma unor articole publicate în mass-media, în legătură cu faptul că bolnavii – beneficiari din Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, jud. Vâlcea, sunt trataţi în mod necorespunzător, fiind supuşi unor tratamente inumane şi degradante.
Ulterior, la data de 15.02.2017, organele de urmărire penală au înregistrat denunţul penal formulat de către Fundaţia Centrul de Resurse Juridice, cu privire la faptul că, potrivit articolelor publicate pe site-ul de internet www.tolo.ro şi fotografiilor ataşate acestora, a rezultat că beneficiarii Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca au fost legaţi de paturi şi bănci cu chingi de marfă pentru perioade îndelungate, unii dintre beneficiari prezentând inclusiv răni ca urmare a contenţionării abuzive. Totodată, s-a învederat faptul că personalul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca a procedat la aplicarea măsurilor de contenţionare a beneficiarilor, fără ca, prin aceste măsuri, să se urmărească apărarea vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii personalului, dimpotrivă, personalul centrului, urmărind să acopere omisiunea de a avea grijă de beneficiari, prin aceea că au preferat să lucreze la locuinţa şefului centrului, în loc să se ocupe de bolnavi sau au fost învoiţi de către şeful centrului şi, în consecinţă, i-au imobilizat pe bolnavi şi au plecat.
În vederea verificării aspectelor mediatizate, privind modalitatea în care sunt trataţi beneficiarii din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, la data de 23.01.2017, în urma actului de sesizare din aceeaşi dată, organele de urmărire penală s-au deplasat la sediul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, ocazie cu care au stabilit că în pavilionul de cazare sunt amplasate 12 saloane, dintre care două erau în renovare, constatându-se că toate cele 10 saloane în care se aflau beneficiarii erau mobilate în mod corespunzător, fiind prevăzute cu paturi din lemn, cu saltele, lenjerii şi pături la fiecare dintre acestea. Totodată, s-a constatat că în saloane exista o temperatură ambiantă corespunzătoare, provenind de la sistemul de încălzire centralizat deservit de o centrală termică ce funcţionează cu combustibil solid, iar atât în saloane, cât şi în grupurile sanitare şi căile de acces era păstrată curăţenia. Nu au fost identificate cu ocazia verificărilor obiecte de imobilizare a beneficiarilor, constând în curele, chingi, sfori etc.
La momentul efectuării verificărilor, la sediul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca se aflau un număr de 47 de beneficiari (bărbaţi şi femei), şi alt beneficiar fiind internat la o unitate spitalicească din judeţ. S-a constatat că nici unul dintre aceştia nu prezenta leziuni sau urme ale unor acte de agresiune vizibile, existenţa unor astfel de leziuni fiind infirmată şi de către medicul centrului, care a precizat că beneficiarii sunt supravegheaţi permanent de către personalul angajat ce-şi desfăşoară activitatea zilnic, în schimburi, pe parcursul celor 24 de ore.
Ulterior, la data de 25.01.2017, organele de urmărire penală au efectuat o nouă cercetare la faţa locului, la sediul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, ocazie cu care s-a stabilit că aspectele constatate la faţa locului nu concordă cu cele reflectate în articolele publicate în mass-media sau în fotografiile ataşate acestora. Astfel, s-a constatat că saloanele din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca au un aspect îngrijit, fiind dotate corespunzător, iar în saloane nu existau paturi metalice, mobilierul fiind din lemn, fapt ce denotă că fotografiile postate în mass-media şi pe reţeaua internet în perioada decembrie 2016 – ianuarie 2017 nu surprind imagini de dată recentă, privind aspectul saloanelor din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca.
Cu ocazia cercetării la faţa locului, s-a constatat că unul dintre beneficiari se afla într-o stare de agitaţie neuropsihiatrică, manifestată prin refuzul de a purta obiecte de îmbrăcăminte la nivelul superior al corpului, fiind necesară intervenţia personalului medical şi a infirmierilor pentru a-l convinge să se îmbrace sau să accepte să fie îmbrăcat. Modalitatea de convingere a fost realizată în mod paşnic, beneficiarul nemanifestând vreo reacţie de adversitate faţă de personalul medical sau infirmieri, fapt ce impune concluzia familiarizării beneficiarilor cu metoda paşnică de convingere, adoptată de personalul medical.
Referitor la situaţia celor patru beneficiari, care au fost fotografiaţi, în timp ce se aflau imobilizaţi prin legarea cu chingi de paturile din saloane sau de băncile din curtea Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, din documentele medicale puse la dispoziţie de către reprezentanţii centrului reiese că toţi aceştia au fost diagnosticaţi cu retard mental profund. De altfel, din actele de urmărire penală reiese că acţiunea de imobilizare şi fotografiere a acestor beneficiari s-a realizat de către una sau mai multe persoane care aveau cunoştinţă de situaţia medicală a beneficiarilor, respectiv de incapacitatea acestora de a realiza ceea ce li se întâmplă, de a relaţiona, de a comunica împrejurările în care au fost supuşi actelor de imobilizare sau de a-i indica pe autori.
Astfel, s-a concluzionat că autorul acţiunii de imobilizare şi fotografiere a beneficiarilor nu poate proveni decât din rândul angajaţilor Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, fapt care impune concluzia că acţiunea respectivă a avut drept scop crearea unei imagini contrare realităţii în ceea ce priveşte modul în care sunt trataţi beneficiarii acestui centru.
Cu toate acestea, autorul nu a putut fi identificat până la acest moment, procurorul dispunând disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor pentru a lămuri împrejurările în care au fost imobilizaţi şi fotografiaţi în scop demonstrativ cei patru beneficiari.
Referitor la fotografiile publicate în mass-media reprezentând-o pe una dintre beneficiare, evidenţiată în mod deosebit prin leziunea de la glezna stângă, din documentele medicale ale acesteia reiese că, la data de 28.06.2013, a fost internată la SJU Vâlcea – Secţia ortopedie şi traumatologie, cu diagnosticul «fractură gleznă stânga» pentru care s-a intervenit chirurgical, şi prin acest mod s-a încercat inocularea în rândul opiniei publice de către autorul acţiunii de imobilizare şi fotografiere a beneficiarei a faptului că aceasta a suferit un traumatism ca urmare a contenţionării (imobilizării ilegale).
În legătură cu acest aspect, situaţia beneficiarei care suferise respectiva fractură la glezna stângă era cunoscută de către angajaţii Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, după cum reiese şi din declaraţiile luate acestora pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, astfel încât fotografierea respectivei leziuni se circumscrie acţiunii vădite de distorsionare a realităţii, prin inducerea concluziei că leziunea a fost cauzată de rele tratamente aplicate beneficiarei.
De altfel, şi reprezentanţii denunţătoarei – Fundaţia Centrul de Resurse Juridice Bucureşti au admis în baza propriilor constatări că imobilizarea beneficiarilor, care au fost fotografiaţi în astfel de ipostaze, s-a realizat într-una din următoarele situaţii:
– de către personalul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, ca o practică frecventă în activitatea desfăşurată (ipoteză infirmată de probatoriul administrat în cauză);
– contenţionare fizică în scop demonstrativ (prin manipulare sau constrângere) a unor beneficiari aflaţi în imposibilitatea de a se apăra (expunerea acestora fără haine atât în faţa altor beneficiari din centru, cât şi a publicului larg, o dată cu publicarea fotografiilor), pentru răzbunări/reglări de conturi între personalul centrului.
Această ultimă ipoteză concordă cu concluziile desprinse în urma probatoriului administrat pe parcursul desfăşurării urmăririi penale.
Referitor la infracţiunea de supunerea la rele tratamente, prevăzută de art. 281 alin. 2 Cod penal, sesizată de către denunţătoarea – Fundaţia Centrul de Resurse Juridice Bucureşti, apreciem că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de norma de incriminare, referitor la condiţia persoanei supusă tratamentelor degradante ori inumane, de a se afla în stare de reţinere, deţinere ori în executarea unei măsuri de siguranţă sau educative, privative de libertate.
Astfel, beneficiarii din Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca sunt supuşi unor măsuri de protecţie socială, care nu echivalează cu o formă de detenţie, fiind distincte ca natură şi regim, de măsurile de reţinere sau de măsurile de siguranţă sau educative privative de libertate.
De altfel, din Raportul de control întocmit de către Direcţia Generală Corp Control, Implementare Strategie Naţională Anticorupţie din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, reiese că beneficiarii erau îmbrăcaţi corespunzător, cu excepţia unuia dintre aceştia, care era parţial dezbrăcat, refuzând în mod repetat să fie îmbrăcat în partea superioară a corpului, iar unii dintre beneficiari, îmbrăcaţi corespunzător anotimpului, se plimbau prin curtea centrului, iar alţii se plimbau liberi pe coridoarele centrului, sub supravegherea angajaţilor. De asemenea, s-a constatat că în dormitoare nu exista mobilier din metal, paturile fiind confecţionate din lemn, şi prin urmare echipa de control nu a putut identifica în spaţiile vizionate nicio asemănare cu imaginile prezentate pe site-ul tolo.ro şi în mass-media.
În ceea ce priveşte folosirea beneficiarilor din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, de către şeful centrului, la activităţi desfăşurate la domiciliul său, în mass-media fiind publicate fotografii în care au fost surprinşi beneficiari care desfăşurau astfel de activităţi la locuinţa şefului centrului, din cercetări a rezultat că la nivelul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca este aplicabilă procedura operaţională privind învoirea beneficiarului, aprobată de conducerea DGASPC Vâlcea, procedură întocmită conform actelor normative în vigoare, îndeosebi Ordinul MMFPVPS nr.67/2015 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi.
Procedura în cauză stabileşte dreptul angajaţilor Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca de a învoi unul sau mai mulţi beneficiari pe o perioadă de timp care să nu depăşească 24 de ore, pentru a-şi petrece timpul liber în familia acestora, cu impunerea anumitor obligaţii pentru solicitanţi, între care şi aceea de a nu folosi beneficiarul pentru munci fizice intense sau cu grad sporit de periculozitate.
De asemenea, procedura operaţională stabileşte că beneficiarii pot părăsi centrul doar pe baza unui bilet de voie în care se specifică numele şi prenumele beneficiarului, data deplasării, perioada, destinaţia, precum şi motivul deplasării, bilet de voie care este semnat de către şeful de centru, iar solicitarea beneficiarului se face prin cerere tip de către persoanele care doresc să învoiască beneficiarii, cerere aprobată, de asemenea, de către şeful de centru.
Astfel, din verificarea registrului privind plecările din unitate şi intrările beneficiarilor, întocmit de către personalul de pază al Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, reiese că beneficiarii au ieşit din unitate în baza biletelor de voie, semnate de către şeful de centru.
La data de 03.02.2017, cu ocazia verificărilor efectuate la sediul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, s-a constatat că beneficiarii se aflau într-o stare psihică ameliorată, iar referitor la modul în care au fost şi sunt trataţi de către personalul medical şi de asistenţă socială din cadrul centrului, beneficiarii, asistaţi fiind de un apărător desemnat din oficiu, au precizat că sunt trataţi în mod corespunzător şi sunt mulţumiţi de condiţiile oferite. De asemenea, aceştia au precizat că doresc să efectueze diverse activităţi, întrucât le place să muncească, recunoscând că au lucrat şi la locuinţa de domiciliu a şefului centrului, activitate pe care au efectuat-o de bună-voie.
De asemenea, reprezentanţii Fundaţiei Centrul de Resurse Juridice, cu ocazia vizitei efectuate la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, nu au constatat nemulţumiri în rândul beneficiarilor în legătură cu activităţile desfăşurate la locuinţele angajaţilor centrului, fapt care impune concluzia că beneficiarii nu au fost supuşi unor munci fizice intense sau cu grad sporit de periculozitate, neîncălcându-se astfel obligaţiile stipulate în procedura operaţională privind învoirea beneficiarului din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca.
Pe de altă parte, Ordinul MMFPVPS nr.67/2015, care stabileşte standardele minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi, în baza căruia a fost întocmită procedura operaţională privind învoirea beneficiarului din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca, constituie un act de reglementare secundară, iar încălcarea acestuia nu este sancţionată penal, conform Deciziei nr.405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului.
Având în vedere că denunţătoarea Fundaţia Centrul de Resurse Juridice a sesizat faptul că măsurile de contenţionare (altele decât cele constând în imobilizarea beneficiarilor în scopul fotografierii lor în asemenea ipostaze) aplicate beneficiarilor de către personalul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca au fost de natură a conduce la lipsirea de libertate în mod ilegal a acestora, prin nerespectarea condiţiilor şi limitelor de timp prevăzute de lege, în care se utilizează această restrângere a libertăţii de mişcare a persoanei, în cauză s-au efectuat cercetări şi sub acest aspect, nerezultând indicii privind aplicarea în mod abuziv a măsurilor de contenţionare.
Astfel, s-a stabilit din cercetări că măsurile de contenţionare au fost impuse de stările de agitaţie psihomotorie ale beneficiarilor, au fost consemnate în scris în fiecare caz în parte şi aprobate de către medicul unităţii.
De asemenea, s-a stabilit că măsura contenţionării a fost restrânsă ca timp la perioade scurte de 10 – 45 minute şi nicidecum de peste 4 ore, astfel cum s-a menţionat în actul de sesizare al denunţătoarei.
Potrivit Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr.487/11.07.2002 rep., persoanelor admise în centre de recuperare şi reabilitare „li se poate restricţiona libertatea de mişcare prin folosirea unor mijloace adecvate, pentru a salva de la un pericol real şi concret viaţa, integritatea corporală sau sănătatea lor ori a altor persoane” (art.39 al.1 ).
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că măsurile de contenţionare aplicate beneficiarilor din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca au fost impuse de manifestările acestora, respectiv autoagresivitatea sau heteroagresivitatea beneficiarilor.
De altfel, în legătură cu măsurile de contenţionare, s-au efectuat verificări şi de către Direcţia Generală Corp Control, Implementare Strategie Naţională Anticorupţie din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, după cum reiese din raportul de control. Astfel, s-a stabilit de către membrii echipei de control că la nivelul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca serviciile medicale sunt asigurate de către medicul angajat din cadrul centrului, care asigură administrarea schemelor de tratament dispuse de către medicii specialişti din cadrul Spitalului de Psihiatrie Drăgoieşti, jud. Vâlcea, şi de către personalul medical de specialitate.
Referitor la contenţionare, echipa de control a stabilit că în cadrul acestor măsuri a fost utilizat echipamentul SEGOFIX, creat special în vederea imobilizării pacienţilor cu probleme, iar contenţionările au fost efectuate sub asistenţă medicală de specialitate, fiind recomandate de către medicul psihiatru, cel care acordă schemele de tratament sub supravegherea medicului centrului şi au fost înscrise în fişa medicală a persoanei, precum şi în registrul medicului din centru.
S-a stabilit, totodată că, potrivit Registrului de contenţionări, în anul 2015 au fost imobilizaţi 12 pacienţi, cu timp alocat imobilizării variind de la 10 minute la 45 de minute, în anul 2016 au fost imobilizaţi 16 pacienţi, iar timpul alocat imobilizării a variat de la 10 minute la 60 de minute, iar în anul 2017 nu au existat contenţionări, iar situaţiile în care s-a apelat la aceste măsuri au fost impuse de faptul că o parte din beneficiarii cu handicap grav se automutilează, se autoagresează sau se agresează între ei, ceea ce a condus la imobilizarea lor cu mijloace care nu provoacă răni sau leziuni (echipamentul SEGOFIX ) şi administrarea tratamentului necesar.
Împotriva ordonanţei de clasare se poate formula plângere în condiţiile prevăzute de art. 340 C.pr.pen.
Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Presa