O nouă reuşită de excepţie a Profesorului universitar doctor Dinică Ciobotea

0
361

Spre sfârşitul anului 2016, a apărut, la Editura MJM, din Craiova, volumul „STUDII ŞI ARTICOLE DESPRE EPOCA, DOMNIA ŞI PERSONALITATEA LUI CONSTANTIN BASARAB BRÂNCOVEANU”, aparţinând istoricului Dinică Ciobotea.
Lucrarea cuprinde o culegere de articole şi studii, rod al muncii autorului pe o perioadă de mai multe decenii. Sunt selectate materiale care pun în evidenţă cele mai importante trăsături şi calităţi ale domnitorului iubitor de ortodoxie şi de neam Constantin Vodă Brâncoveanul cel Sfânt.
Domnitorul este cunoscut ca unul dintre cei mai importanţi ziditori de neam şi ţară, iubitor de carte şi creator al unui stil în arhitectură reliefat în multe din lăcaşurile de cult şi construcţiile maiestuoase din cărămidă de pe teritoriul Munteniei. Prin studierea documentelor de arhivă, a rezultatelor cercetărilor arheologice şi trecerea prin analiza propriului filtru intelectual, autorul relevă o nouă interpretare a trecutului istoric al unor oraşe şi sfinte lăcaşe legate de ctitoria lui Constantin Brâncoveanu şi aduce contribuţii noi la studiile şi cercetările referitoare la perioada de domnie a martirului domnitor. Studiile reunite în acest volum sunt considerate nuanţări şi accentuări ale ideilor anterioare ale istoricilor privitoare la personalitatea domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanul, ale aspectelor economice, sociale şi culturale ale epocii în care a condus ţara aflată în vecinătate cu direcţia de confruntare a Imperiului Otoman şi Habsburgic după anul 1683, dar şi a Transilvaniei, grija cea mare a domnitorului de la Bucureşti care a gândit şi a acţionat să facă din cele trei ţări româneşti, una.
Istoria Epocii Brâncoveneşti a fost, rămâne şi va fi fascinantă pentru istorici. Profesorul universitar doctor Dinică Ciobotea, prin volumul de faţă, asemenea unui mare om de ştiinţă, fapt care îi este caracteristic, întregeşte munca anterioară a istoricilor de recuperare a valorii de simbol a domnitorului martir şi a epocii sale, trăgând concluzii importante privitoare la reliefurile politice şi culturale ale domniei acestuia, care s-au concretizat astfel:

– Reconsiderarea funcţiilor oraşelor oltene prin consolidarea rosturilor strategice ale Cerneţilor (de veghe la hotar, de acoperire şi supraveghere a drumurilor care dădeau siguranţă exploatărilor miniere de la Baia de Aramă), mutarea târgului de la Strehaia, ridicarea Craiovei la rang de mare târg internaţional.

– Extinderea prin adăugiri a funcţiilor militare ale instituţiei Băniei, construind singura fortificaţie din istoria oraşului, cunoscută sub numele de Hanul Hurezi.
Reconfigurarea releelor politico-culturale ale domniei în Oltenia, construind un rol principal în zonă ctitoriei sale de la Hurezi.

-Ridicarea a numeroase ctitorii eclesiastice (în nume propriu, al familiei sale sau de alţi boieri, moşneni şi negustori) care au făcut ca Oltenia să devină o zonă mult mai frecventabilă şi mai prosperă în comparaţie cu perioada anterioară 1654 – 1688, foarte favorabilă unor relaţii complexe cu sudul Dunării, cu Banatul şi Transilvania.

– Această carte este o nouă biruinţă ştiinţifică şi morală a autorului prin eleganţa, sobrietatea şi rigoarea demersului ştiinţific, având un caractrer profund, novator şi doct.
În concluzie, cartea reprezintă un studiu complet şi documentat al unui harnic şi destoinic cercetător care demonstrează o uriaşă putere de asimilare şi sinteză, sistematizând idei călăuzitoare pe această temă, emanând o disciplină intelectuală şi sufletească specifică marilor spirite.

Profesor universitar doctor Dinică Ciobotea în cea de-a 71-a primăvară a vieţii

Istoricul Dinică Ciobotea s-a născut pe 8 ianuarie 1947 în satul Smadovicioara, comuna Secu, Dolj, într-o familie de moşneni iubitori de carte şi de neam. A beneficiat de o educaţie aleasă, urmând şcoala din comuna natală (clasele I – IV) şi Piria, comuna Argetoaia – Dolj (clasele V – VIII), Liceul din Strehaia – Mehedinţi şi Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
Doctor în istorie, a parcurs toate etapele carierei universitare, ajungând profesor la Universitatea din Craiova după o experienţă fructuoasă ca muzeograf principal la Muzeul Olteniei şi în calitate de cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu – Plopşor”.
Autor al unei vaste opere, cunoscător în amănunt al istoriei medievale şi moderne româneşti, învie şi întăreşte imaginea eternă a românilor şi a marilor domnitori ca urmare a unor studii şi cercetări analizate, gândite, elaborate şi reinterpretate cu atenţie, aducând contribuţii noi, personale, pe multiple teme, în pagini dense şi originale pline de spirit şi cunoaştere, pline de rigoare şi onestitate, erudiţie şi competenţă, oferind istoricilor şi iubitorilor de istorie un teren vast şi bogat în contribuţii ştiinţifice care merită toată aprecierea şi preţuirea.
Opera istoricului scoate la lumină veacuri înfloritoare ale poporului român, atrăgând atenţia contemporanilor asupra dinamicii preocupărilor şi realizărilor românilor în toate domeniile de activitate.
Bun cunoscător al spiritului românesc caracterizat prin voinţă, echilibru, ascensiune amplă şi glorioasă, a pus bazele şi dimensiunile unei istorii viitoare corecte.
Creator de şcoală şi formator de istorici, profesorul universitar se înscrie ca un mare pedagog al epocii sale. Toată opera sa este o carte de sinteză, una de referinţă, fără de care nu se pot concepe ideile istorice viitoare.
Cunoscut în rândul istoricilor drept Patriarhul Moşnenilor datorită devotamentului şi sârguinţei cu care s-a aplecat asupra acestui subiect, cu o ascensiune amplă, glorioasă, este un mare iubitor al fiinţei omeneşti şi un mare gânditor căruia cu greu i se poate obiecta ceva. Exemplificăm acest fapt enumerând câteva articole şi cărţi apărute pe tema moşnenilor:
– Cărţile de lectură ale moşnenilor din Secu (secolele XVIII-XIX), în “Mehedinţi. Cultură şi civilizaţie”, IV, 1982 (în colaborare);
– Cărţile de lectură ale moşnenilor din Secu-Dolj (secolul al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea), în “Buletin de documente”, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Bucureşti, 1984, p. 22-25;
– Statistica moşnenilor din Ţara Românească 1855, în “Litua. Studii şi cercetări”, V, Târgu Jiu, 1992, p. 65-93;
– Statistica moşnenilor din 1855, în “Arhivele Olteniei”, Serie nouă, 8, 1993, p. 85-93;
– Proprietatea moşnenească în judeţul Dolj, în “Arhivele Olteniei”, Serie nouă, nr. 9, 1994, p. 83-98; într-o formă prescurtată în “Studii şi comunicări”, vol. I, 1993-1994, Societatea de istorie şi retrologie agrară din România, filiala Craiova – Universitatea din Craiova – Muzeul Olteniei, Craiova, p. 146-150;
– Numărul moşnenilor şi satelor moşneneşti, în “Lucrările Colocviului Naţional de Istorie 20-22 iunie 1996”, vol. V/1997, Muzeul Naţional Cotroceni, p. 71-94;
– Structura şi capacitatea juridică a moşnenilor, în “Analele Universităţii din Craiova, Istorie”, nr. 1, 1996, p. 89-90 (în colaborare);
– Istoria moşnenilor, vol. 1, partea I (1829-1912), Editura Universitaria, Craiova, 1999, 228 p.;
– Despre neamul moşnenilor Schileri din Gorj, în “Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «C.S. Nicolăescu-Plopşor»”, II/2000, p. 11-28;
– Obștile moşnenilor proprietari din Chiojdu de pe Bâsca, Editura Helios, Craiova, 2001, 369 p. [coautor];
– Prefaţă la vol. lui Victor Chiriţă, Din istoria satului Bălceţei, Vâlcea. Neamul moşnenilor Porojeneşti, Editura Aius, Craiova, 2004, p. 5-6;
– Cuvânt despre moşnenii Dobridoreni, prefaţă la vol. lui Ion C. Vlăduţ, Dobridor– istorie şi continuitate, Editura Alma, Craiova, 2004, p. 5-6;
– Opinii istoriografice privind definiţia moşnenilor, în „Argesis”, Studii şi comunicări, Seria Istorie, XV, Editura Ordessos, Piteşti, 2006, p. 229-234;
– Evaluări istoriografice privind locul moşnenilor în structura socială din Ţara Românească (1722-1831), în vol. Studia varia in honorem Professoris Ştefan Ştefănescu Octogenarii, Ediderunt Cristian Luca et Ionel Cândea, Editura Academiei Române/Muzeul Brăilei – Editura Istros, Bucureşti – Brăila, 2009, p. 699-719;
– Energiile structurilor sociale şi formele de cultură promovate de reprezentanţii acestora – Genealogia neamului moşnenilor Soreştii din Bulzeşti, în vol. Marian Beşeteliu – 70. In honorem, Editura Cellina, Craiova, 2009, p. 96-103;
– Devălmăşie şi indiviziune la moşnenii proprietari din Apele Vii, EUC, Craiova, 2006, 186 p. [coautor].

Istoricul este primul care arată importanţa vizitei preşedintelui De Gaulle în România, descriind evenimentul şi punând la dispoziţia cititorului un important set de documente privitoare la acest eveniment. Astfel că în anul 2007, împreună cu Ileana Marinaş, lansează pe piaţă o carte excepţională ca mesaj şi informaţie istorică: „Din istoria relaţiilor româno-franceze. Vizita generalului De Gaulle la Craiova”, Editura Aius, Craiova, după ce publicase în colaborare cu acelaşi autor un articol de referinţă la acea dată: „Un eveniment important în istoria Craiovei: vizita lui De Gaulle din mai 1968”, în “Mileniu”, anul IX, 2006.
Domnia sa este caracterizat printr-un simţ istoric de necontestat, printr-o inestimabilă valoare de cercetător reprezentând pe linia sa o expresie de netăgăduit a sufletului românesc.
Întreaga operă a istoricului oglindeşte respectul pentru adevărul istoric şi pentru iubirea de neam, fapte ce reprezintă temeiul întregii sale existenţe şi oferă calităţile unui învingător printre clipele astrale ale poporului român. La mulţi ani!

de Dr. Marius Turaiche