Vâlcea: Controlul pesticidelor din legumele şi fructele autohtone, făcut cu trei oameni

Oficiul Fitosanitar Judeţean Vâlcea are prea puţini salariaţi (între trei şi şapte, maximum) pentru a face faţă, cu severitate, controalelor în hipermarketuri şi în pieţele agroalimentare privind cantitatea de pesticide din legumele şi fructele autohtone. Situaţia este valabilă în toată ţara, restructurările din domeniu răsfrângându-se, practic, asupra sănătăţii populaţiei. Această stare de fapt persistă şi la direcţiile sanitar-veterinare care controlează fructele şi legumele de import.

0
493

Prea puţine laboratoare
În afara deficitului de personal, există problema laboratoarelor. Potrivit lui Nicolae Iordache de la Oficiul Fitosanitar Vâlcea, în România funcţionează doar trei – patru astfel de laboratoare: „Probele recoltate din Vâlcea ajung la laboratorul din Bucureşti, care, din câte ştiu, este foarte aglomerat. Într-o perioadă, legumele şi fructele prelevate de noi au fost controlate de un laborator din Craiova, aflat, pe atunci, în curs de omologare, şi care era foarte modern. Acum nu mai funcţionează, nu cunosc motivul. Este nevoie de mai multe laboratoare, pe lângă cele trei-patru existente”, susţine Nicolae Iordache.

Amenda, ca o mângâiere: între 100 şi 1.000 de lei pentru cei care vând produse cu exces de pesticide
În plus, legile sunt extrem de permisive faţă de cei care le încalcă, în acest domeniu: „În cazul în care sunt depistate produse contaminate, amenda este de la 100 lei la 1.000 de lei, în funcţie de cantitatea depistată, plus măsura retragerii de pe piaţă a acestor produse. Dacă este marfă de hipermarket, se amendează manageriatul în cauză. Sunt de acord că amenzile sunt mici, însă nu noi am făcut legea”, mai spune Nicolae Iordache.

Un sistem de monitorizare gândit, parcă, să scape situaţia de sub control
Sistemul de monitorizare, aşa cum este conceput, pare croit să scape situaţia de sub control. Practic, puţinii angajaţi ai oficiilor fitosanitare fac prelevări, prin sondaj, în baza unor acţiuni tematice pe care le primesc, la început de an, de la Autoritatea Naţională Fitosanitară. În nicio lună nu se recoltează probe din toată gama de legume şi fructe aflate pe piaţă, ceea ce este alarmant. Aşa că de bază rămân analizele iniţiale, făcute în momentul în care produsele intră în pieţe sau hipermarketuri.

Paradoxal sau nu, reprezentantul Oficiului Fitosanitar Vâlcea spune că până acum nu au fost depistate reziduuri de pescide la legumele şi fructele puse în vânzare în acest judeţ: „Nu am avut cazuri. Niciodată! Dacă le depistăm, îi notificăm pe cei în cauză şi le dăm amenzi”.

Statistici alarmante
Conform unor rapoarte citate de portalul Vocea consumatorilor, „într-un fruct/legumă cumpărate din hipermarket sau din pieţele agroalimentare pot să existe până la şapte tipuri de pesticide!
42% din fructele autohtone analizate în anul 2015 au fost depistate cu reziduuri de pesticide.
18% din legumele autohtone analizate în anul 2015 au fost depistate cu reziduuri de pesticide.
48% din fructele autohtone analizate în anul 2014 au fost depistate cu reziduuri de pesticide.
35% din legumele autohtone analizate în anul 2014 au fost depistate cu reziduuri de pesticide.

Pesticidele sunt substanţe sau combinaţii de substanţe care, în exces, au efecte negative pentru mediu şi pentru om, motiv pentru care fac obiectul unor reglementări numeroase. Unele pesticide îşi diminuează potenţialul în timp, dar continuă să fie eficiente câteva zile, săptămâni sau luni de la aplicarea lor. Multe pesticide moderne nu persistă pentru mult timp în mediul înconjurător. Rapiditatea unui pesticid de a se descompune depinde de proprietăţile sale chimice, de aplicare şi de modul de distribuire, precum şi de factorii de mediu, cum ar fi temperatura, umiditatea, pH-ul solului şi potenţialul biodistructiv al solului (disponibilitatea de microorganisme specifice active). Printre efectele cele mai cunoscute ale pesticidelor asupra sănătăţii oamenilor sunt indicate cloracneea (acnee cu erupţii cutanate, cauzată de clor) – în cazul pesticidelor organoclorurate, dar şi dezorientarea, anxietatea, depresia şi chiar comportamentul paranoid – în cazul pesticidelor organofosforice. Diverse alte pesticide sunt responsabile pentru o gamă largă de efecte: slăbiciune, tremur, spasme musculare, crampe, transpiraţie, vărsături, respiraţie grea, vedere înceţoşată, pierderea cunoştinţei şi chiar deces.