Se sting sub povara greutăţii şi a indiferenţei
4.334 de persoane supraponderale au numărat medicii de familie din Olt la finele anului trecut, potrivit statisticilor Direcţiei de Sănătate Publică Olt. Cazuri noi în urban – 624, în rural – 465. Câţi din ei se tratează şi pentru obezitate, nu numai pentru afecţiunile fizice sau mentale date de aceasta, nu se ştie. Nu se ştie nici situaţia clară a celor ce se încadrează la exces ponderal, pentru că nimeni nu s-a sinchisit să înregistreze în fişe şi cât arată cântarul. Sau nimeni nu a muncit să selecteze categoria greutate din fişele medicale pentru a întocmi o situaţie. La întrebări privind situaţia concretă din judeţ, medicii ne răspund cu informaţii generale sau plasează responsabilitatea monitorizării colegilor. Însă oamenii aceştia există şi, de obicei, primesc ajutor atunci când este prea târziu. Aflăm cum o femeie de peste 150 de kilograme (nimeni nu ştie clar câte) a fost găsită moartă în apartamentul din Slatina după câteva zile, o problemă nefiind cum a ajuns ca această persoană bolnavă, singură şi nedeplasabilă, să nu fie monitorizată de nimeni, ci care instituţie ar fi trebuit să se lupte cu trupul greu pe scările blocului pentru a fi dus la morgă. O altă supraponderală din Slatina, cartierul Cornişei, este nevoită să ceară ajutorul pompierilor pentru a o coborî cu chingile atunci când merge la spital, un alt coleg de suferinţă din Vădastra a decedat la doar 43 de ani după o intervenţie de micşorare de stomac, iar cazul răposatei caracalence declarate cea mai grasă mămică din România a făcut înconjurul lumii. Sunt oameni reali care au sau nu au avut nevoie de ajutor şi pe care sistemul parcă îi ascunde, în loc să le ofere şansa de a duce o viaţă normală. Victoria Lăcătuş, din Caracal, s-a stins în 2010 la doar 24 de ani, când a ajuns, după sarcină, la 260 de kg din cauză că era prea săracă să ţină o dietă. Cât despre celebrele operaţii de micşorare a stomacului, ele sunt accesibile doar supergreilor cu buzunarele doldora. O astfel de intervenţie nu este considerată de statul roman ca fiind necesară pentru sănătatea persoanei, ci doar pentru… estetica ei.
„Vin când nu-i mai ţine masa de operaţie”
„Persoanele obeze care se adresează medicului pentru diete sunt de două categorii: unele care vin pentru frumuseţe, iar altele care vin pentru că nu-i mai ţine masa de operaţie. Din categoria excesului ponderal nu mi-a călcat pragul decât o persoană, se adresează de obicei medicilor care le tratează afecţiunile provocate de grăsimea corporală acumulată în exces. Au venit pentru diete tineri chiar de la 15 ani, chiar copii de la 9 ani. Aproximativ 6-7 cazuri noi se prezintă lunar la cabinetele de specialitate pentru tratarea obezităţii cu ajutorul dietelor personalizate, trimişi o parte de către medicii de altă specialitate din cauza complicaţiilor dezvoltate, o altă categorie venind din proprie iniţiativă mai mult din motive de integrare socială şi estetic”, declară medicul Delia Ştefania Mihalache, specialist nutriţie, diabet zaharat şi boli metabolice.
1 din 5 olteni este obez
„Oamenii sunt consideraţi obezi atunci când indicele de masă corporală (IMC), o mărime obţinută prin împărţirea greutăţii unei persoane, exprimată în kilograme, la pătratul înălţimii acelei persoane, exprimată în metri, este mai mare de 25, 30 şi 40 kg/mp, ultima categorie fiind exces ponderal, Organizaţia Mondială a Sănătăţii argumentând clasificarea prin creşteri marcate ale riscului de boală şi de deces la indivizii cu IMC ≥25 kg/m2. Aceasta reprezintă o problemă majoră de sănătate, prin frecvenţa în continuă creştere, afectând toate grupele de vârstă şi toate categoriile sociale. Potrivit OMS, în întreaga lume, aproximativ 1 miliard de persoane adulte sunt supraponderale şi peste 300 de milioane suferă de obezitate. În prezent, asistăm la o creştere îngrijorătoare a numărului cazurilor de obezitate în rândul copiilor şi adolescenţilor. În populaţia adultă din România, se estimează o prevalenţă a obezităţii de 20-25%, mai mare la femei decât la bărbaţi, a supraponderii de 35-45%, iar în zona de sud a ţării de aproximativ 21%”, explică dr. Mihalache.
Căraţi cu ajutorul chingilor de către pompieri
De regulă, cei care nu se pot deplasa apelează la ajutorul pompierilor, care folosesc chingile şi personalul SMURD pentru monitorizare pe timpul deplasării. „În mod normal, noi nu putem interveni la astfel de cazuri decât la deblocarea uşilor. Transportul nu este o situaţie de urgenţă decât la spital. Aşa că intervenim doar atunci când ni se solicită ajutorul pentru deplasarea la o unitate medicală. De la începutul anului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „ Matei Basarab“ al judeţului Olt a răspuns apelurilor de acest gen în cazul a 9 persoane supraponderale, dintre care 8 au fost transportate la spital, iar una, decedată, la IML“, a declarat plt.mj. Dan Nedeloiu, purtătorul de cuvânt al ISU Olt.
Cei care ignoră să-şi îngrijească sănătatea şi se ghidează după zicala „grasă şi frumoasă”, trebuie să ştie că obezitatea creşte riscul de diverse afecţiuni, în special boli de inimă, diabet de tip 2, apnee obstructivă de somn, anumite tipuri de cancer, osteoartrită şi astm. Dietele şi activitatea fizică sunt principalele ajutoare în tratamentul obezităţii. În cazul în care dieta, activitatea fizică şi medicamentaţia nu sunt eficiente, se poate apela la un balon gastric pentru scăderea în greutate, sau la operaţie pentru a reduce volumul stomacului şi/sau lungimea intestinelor, ducând astfel la instalarea mai rapidă a stării de saţietate şi la o capacitate redusă de absorbţie a substanţelor nutritive din alimentaţie.
